Iubirea mamei, dar dumnezeiesc

12706

Toate amintirile noastre din copilărie ne aduc înaintea ochilor gesturile frumoase și mișcătoare, neuitate și vrednice de urmat ale iubirii mamei. Iubirea mamei este atât de mare încât nu se descrie și nu se măsoară. Este dar dumnezeiesc pe care-l primim câtă vreme trăiește mama noastră iubitoare.

Și când pleacă la Ceruri ducem dorul iubirii ei fierbinți. Așadar, după ce nu mai este lângă noi ne amintim cu durere și întrebăm: „care persoană este în lumea aceasta mai iubitoare, mai plină de dragoste?”

Din Atanasie I. Skarmoghiani, Mamele creștine ale Sfinților Trei Ierarhi, traducere de Pr. Victor Manolache, Editura Egumenița, Galați, 2012, p. 54


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
234

„Sufletul meu tânjește după Tine și Te caut cu lacrimi”

Ziua toată și noaptea întreagă sufletul meu se îngrijește de Tine, Doamne, Te caut pe Tine. Duhul Tău mă atrage să Te caut și amintirea Ta veselește mintea mea. Sufletul meu Te-a iubit și se bucură că Tu ești Dumnezeul și Domnul meu, și tânjesc după Tine până la lacrimi. Chiar dacă totul ar fi frumos în […]

Articole postate de același autor
225

Poftesc pe femei la o asemenea lucrare – să fie bărbaţilor lor bune sfătuitoare…

Doar femeia poate, când bărbatul vine tulburat, să-l potolească, să-i aducă liniştea, să-i depărteze din suflet grijile cele închipuite, cugetele de mânie, şi să-l trimită iarăşi la treburile lui despovărat de cele rele – ducând cu el cele bune câştigate acasă. Nimeni nu are o putere mai mare întru a desăvârşi un bărbat şi a-i […]