Copilul trăiește în anotimpul de acum

328

Copilul trăieşte în anotimpul de acum, filosoful trăieşte în cel ce va să vină. O fetişcană rumenă atrage cu frumuseţea ei şi privirea copilului şi cea a filosofului.

Copilul o priveşte şi se bucură de ceea ce vede ochiul. Filosoful o cântăreşte cu gândurile adâncite în alt anotimp şi, în locul fetişcanei frumoase, vede cu tristeţe un schelet uscat, în jurul căruia nu se aude zumzetul albinelor de primăvară, ci vântul de toamnă.

Cine ar putea risipi norul de pe fruntea filosofului? Nimic, în afară de întinderea cugetului înapoia tuturor anotimpurilor cunoscute, departe, departe, în anotimpul veşnicei primăveri.

 

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Episcopul Ohridei şi Jicei, Gânduri despre bine şi rău, Editura Predania, Bucureşti, 2009)


Articole postate de același autor
213

„De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede” Duminica a VII-a după Rusalii la Catedrala Mitropolitană

„Nu se clatină în credinţă cel care se sprijină cu tărie pe cuvântul Domnului.” În Duminica a șaptea după Cincizecime, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar al Mitropoliei Chişinăului şi al Întregii Moldove, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în scuarul Catedralei Mitropolitane “Nașterea Domnului” din municipiul Chișinău. Pericopa evanghelică a vindecării celor doi orbi și a […]