Copilul trăiește în anotimpul de acum

631

Copilul trăieşte în anotimpul de acum, filosoful trăieşte în cel ce va să vină. O fetişcană rumenă atrage cu frumuseţea ei şi privirea copilului şi cea a filosofului.

Copilul o priveşte şi se bucură de ceea ce vede ochiul. Filosoful o cântăreşte cu gândurile adâncite în alt anotimp şi, în locul fetişcanei frumoase, vede cu tristeţe un schelet uscat, în jurul căruia nu se aude zumzetul albinelor de primăvară, ci vântul de toamnă.

Cine ar putea risipi norul de pe fruntea filosofului? Nimic, în afară de întinderea cugetului înapoia tuturor anotimpurilor cunoscute, departe, departe, în anotimpul veşnicei primăveri.

 

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Episcopul Ohridei şi Jicei, Gânduri despre bine şi rău, Editura Predania, Bucureşti, 2009)


Articole postate de același autor
476

Să te retragi ca să-L afli pe Dumnezeu

Domnul ne cheamă să ne oprim. Să facem o pauză pentru a-L întâlni şi a-L proslăvi: „Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu”, spune El (Psalmul 45, 10). Duhul Sfânt ne cheamă să ne afierosim lui Hristos şi, prin El, Tatălui. Aceasta se face acordându-I puţin (sau mult!) timp – zece minute, un sfert de […]