IPS Justinian Chira, înmormântat la Mănăstirea Sf. Ana – Rohia; 5.000 de persoane, la ceremonia funerară

844

Slujba de înmormântare a fost oficiată de Părintele Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, susținut de alți 17 episcopi din țară și străinătate care au ținut să fie prezenți la ceremonie.

"Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Justinian rămâne în memoria noastră a tuturor ca fiind un ierarh luptător, un păstor dinamic și un evlavios slujitor liturgic. Totodată, Voievodul Maramureșului a fost un mare patriot, iubind și apărând valorile spirituale și culturale ale poporului român", potrivit mesajului citit din partea partea patriarhului BOR, Daniel.

De asemenea, înaltul ierarh a subliniat implicarea fostului Arhiepiscop Justinian în noua înființata Episcopie a Maramureșului și Sătmarului, imediat după anul 1989.

"Reînființarea Episcopiei Maramureșului si Sătmarului s-a realizat în anul 1990, după căderea regimului comunist, când Biserica Ortodoxă Româna a avut posibilitatea de a se organiza în libertate. Alegerea și întronizarea Înaltpreasfințitului Părinte Justinian la cârma ei a fost un act de dreptate, recunoștința și cinstire fata de toți cei care au luptat și s-au jertfit pentru ca dreapta credință să dăinuie de-a lungul secolelor în aceste ținuturi românești(...)Arhiepiscopul Justinian s-a preocupat dintru început de rectitorirea acestei eparhii, care nu avea nici reședință episcopala și nici catedrala adecvată. Cu ajutorul lui Dumnezeu, depășind multe greutăți, cu răbdare constantă și înțelepciune practică, eparhia Maramureșului și Sătmarului (...) are acum o reședință frumoasă și o catedrală impunătoare, aproape de finalizare (...) în vremea păstoririi sale a fost pusă piatra de temelie pentru mai mult de 130 de biserici noi, au fost înființate peste 20 de mănăstiri, trei protopopiate noi: Vișeu, Chioar si Oaș, iar sute de biserici au fost sfințite sau resfințite" a menționat Patriarhul BOR, în mesajul său.

Totodată , Părintele Iustin Sigheteanul, Arhiereul-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, a rememorat în fața miilor de credincioși diverse etape din viața sa, alături de fostul ierarh, printre care s-a aflat și momentul legat de rămânerea în Mănăstirea Rohia a fostului deținut politic, scriitor și apoi monah Nicolae Steinhardt.

"Numai mantia ocrotitoarea a Înaltpreasfințitului Justinian a făcut să-l păstrăm pe N. Steinhardt la Rohia și să rămână un viețuitor al acestei mănăstiri și apoi să-și încheie călătoria pământească și să fie înmormântat în cimitirul mănăstirii", a spus Iustin Sigheteanul.

El a evidențiat simplitatea și dăruirea fostului ierarh în relația cu oamenii și autoritățile locale.

"A răbdat mult, a fost supus unor umilințe, dar nu s-a plâns niciodată. Îi cerem iertare pentru toate întâmplările prin care a trecut și poate n-a fost înțeles sau ajutat suficient. A stat un an de zile, în gazdă, fără reședință cea ce nu s-a întâmplat în Patriarhia Română. Nu s-a plâns. A mers mai departe (...), iar cea ce trăim astăzi este rodirea răbdării, bunătății, rugăciunilor, jertfelniciei, măsurii și blândeții IPS Justinian", a mai spus Arhiereul-vicar Iustin.

Arhiepiscopul Justinian Chira, care s-a stins din viață, duminică, în urma unui infarct miocardic, a fost cel care l-a primit în Mănăstirea Rohia pe scriitorul Nicoale Steinhardt, a avut o lungă relație de prietenie cu poetul Ioan Alexandru, iar în anul 1978, apărea într-un reportaj tv la BBC vorbind despre rolul credinței în Transilvania.

sursa agerpres.ro

sursa foto http://vladherman.blogspot.md/

Această prezentare necesită JavaScript.


Articole Asemănătoare
7756

De ce trebuie să moară omul?

  Era un preot bătrân, și-mi spunea că de multă vreme s-a zbătut cu un gând. El era nedumerit, că de ce trebuie să moară omul? Și odată, fiind la o înmormântare, a citit mai cu atenție în molitva de dezlegare, care zice: omul trebuie să moară, pentru ca răutatea să nu fie nepieritoare. Și […]

Articole postate de același autor
1027

Credința trebuie să fie o alegere liberă, altfel nu are nici o valoare

Se întâlnesc diferite ispite. Vă voi da un exemplu: O creştină, o doamnă foarte temperamentală, evreică, s-a întors la credinţă, a venit la biserică mulţi ani; în decursul acestor ani, a încercat să o întoarcă la credinţă şi pe sora sa. Numai că sora nici în ruptul capului nu dorea să se boteze. Şi cu toate că […]