Duminica a VIII-a după Cincizecime la Mănăstirea Curchi

208

În Duminica a VIII-a după cincizecime – Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, a oficiat sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Curchi.

La Sfânta Liturghie s-a citit pericopa din Evanghelia după Matei 14, 14 – 22:

În vremea aceea Iisus a văzut mulţimea de oameni şi I s-a făcut milă de ei şi a vindecat pe bolnavii lor. Iar când s-a făcut seară, ucenicii au venit la El şi I-au zis: Locul este pustiu şi vremea, iată, a trecut; deci, dă drumul mulţimilor ca să se ducă în sate să-şi cumpere mâncare. Iisus, însă, le-a răspuns: N-au trebuință să se ducă; daţi-le voi să mănânce. Iar ei I-au zis: Nu avem aici decât cinci pâini şi doi peşti. Și El a zis: Aduceţi-Mi-le aici. Și poruncind să se aşeze mulțimile pe iarbă şi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti, și privind la cer, a binecuvântat şi, frângând, a dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii, mulţimilor. Şi au mâncat toţi şi s-au săturat şi au strâns rămăşiţele de fărâmituri, douăsprezece coşuri pline. Iar cei ce mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii. Și îndată Iisus a silit pe ucenici să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui pe ţărmul celălalt, până ce El va da drumul mulţimilor.

În duminica aceasta ni se amintește despre înmulțirea pîinilor în pustie. Și n-ar fi corect dacă am crede că e vorba doar despre una din multele minuni pe care le-a făcut Hristos. Nu avea și nu are nevoie până în prezent să facă o minune doar așa, de ochii lumii, după cum îl îndemnau chiar și unii din frații și rudele Lui.

Orice faptă, orice cuvânt al lui Hristos era plin de sens. La prima vedere putem observa doar minunea însăși, înmulțirea pîinilor și a peștilor și săturarea a cinci mii de bărbați în afară de femei și copii. Și oare asta ar fi o problemă pentru Cel care a zidit toate numai cu cuvântul? Sau ar trebui să amintim încă o dată despre mila și durerea ce o avea pentru poporul care se asemăna cu o turmă fără păstor? Nu. Mai degrab e vorba despre o responsabilitate pe care Domnul Hristos încearcă      s-o pună pe umerii apostolilor, iar nouă să ne amintească despre ea de fiecare dată, ca unor ce avem menirea să fim lumina lumii si sarea pământului. (Matei 5. 13-14).

Faptul că Hristos a împărţit mulţimilor pâine şi peşte, precum şi numărul pâinilor, al peştilor şi al coşurilor rămase, toate au un tâlc anume, un înţeles tainic. Înainte de moartea Sa, Domnul a numit pâinea pe care o binecuvântase: Trupul Său. Aici nu o numeşte astfel prin cuvinte, ci închipuie lucrul acesta prin numărul pâinilor. Cinci pâini pentru cele cinci simţuri, iar cele cinci simţuri închipuie întreg trupul. Peştele e semnul vieţii. în primele veacuri ale Bisericii se zugrăvea peştele ca semn al lui Hristos, simbol ce se poate vedea încă în vechile catacombe şi adăposturi creştine. Hristos dă aşadar oamenilor spre mâncare Trupul Său şi viaţa Sa.

Părintele Nicolae Steinhardt spunea atât de frumos: „când dăruim altora, cu iubire și cu smerenie, ceva util, obiecte sau bani, se golește buzunarul nostru, dar se umple inima noastră de bucuria duhovnicească a harului lui Dumnezeu cel Atotmilostiv. Astfel ne asemănăm cu Dumnezeu potrivit poruncii Mântuitorului: „Fiți milostivi, precum Tatăl vostru cel din ceruri milostiv este” (Luca 6, 36)”.

Răspunsurile la strană au fost oferite de membrii corului Mănăstirii Curchi, condus de dl Dumitru Buga.

sursa http://manastireacurchi.md

Această prezentare necesită JavaScript.


Articole postate de același autor
3149

Rugăciune de pocăință către Domnul nostru Iisus Hristos

Rugăciune de pocăință către Domnul nostru Iisus Hristos, a Sfântului Isaac Sirul Doamne, Iisuse Hristoase, Dumne­zeul nostru, Care ai plâns pentru La­zăr și lacrimi de întristare și de mi­lostivire ai vărsat pentru dânsul, pri­mește lacrimile mele. Cu Pătimirile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sân­gele Tău, curățește sângele meu și […]