Actualitate

De ce oamenii cu credinţă în Dumnezeu sunt încercaţi cu suferinţe?

9179

Nu toţi oamenii de credinţă. Eu cunosc oameni cu credinţă, care sunt foarte fericiţi şi n-au nicio suferinţă. Nu i-a durut măseaua în viaţa lor! M-am dus odată la un moş în Maramureş. Stătea în faţa porţii, aşa, foarte melancolic, şi am zis: Uite, măi, săracul, ce suferă! „Moşule, ce faci aici?” „Ia, şi eu cu munţii.” Ceea ce părea suferinţă era pace.

Să vă dau un alt exemplu. Când m-am operat. Când am fost operat, că nu m-am operat singur, că n-am ajuns la astfel de calităţi, dar popii mai avem puţin şi va trebui să ne operăm şi singuri, pentru că ni s-a spus că n-avem dreptul la asistenţă medicală. Am văzut un comentariu la un articol de-al meu, care spunea: „Popi împuţiţi! Nici dreptul la asistenţă medicală gratuită nu l-aţi avea în lume!” Bine, domne, n-avem, ne operăm singuri! Ce, e prima dată? Şi când am fost operat, a fost adus un bătrân. Eu eram întins în pat. Nu prea mişcasem deloc în ultimele zece zile. Dar urechea era antenă. Omul fusese lovit de maşină şi zgâriat foarte tare pe mână. Şi asistenta îi zice: „Domnu, vreţi să vă dau telefonul să o sunaţi pe soţie?” „Dacă se poate, da. Da’ cum să-i spunem să nu se spărie?” „Păi, îi spun eu în prima fază: Bună ziua, doamnă. Sunt de la spitalul judeţean, asistenta cutare. Vreau să vă spun că îl avem în vizită aici pe soţul dumneavoastră, care a suferit un mic accident. Nu este foarte tare lovit. Vi-l dau să vă explice'. Nu pot să fac ca el, decât dacă-mi închipui, şi dacă-mi închipui, mă apuc de plâns! Zice omul: „Tu, Mărioară! Nu-i grav, tu! Numa atât: mă doare inima că-n sara asta nu mă-ntorc acasă!” Măi, asta-i declaraţie de dragoste, măi, fraţilor.

„Tu, Mârioară, da* nu plânje, că-i numa o ţâră!” EI avea, săracul, ruptă mâna, belită toată. Domnule, de-o discreţie, de-o fragilitate! Am zis: Hristos a înviat! Acesta-i sensul! Vin siliconatele astea la televizor, mai scârţâie cu silicoanele pe ecran.,. dramă naţională! A intrat asistenta, o băţoasă de asta, plângea-n rezervă, ruptă! A venit medicul, care nu-i copil mic, Era cu nodu-n gât! Mă uitam la ei. Suferinţa unui om de valoare converteşte lumea.

Crestin de ocazie, Pr. Constantin Necula - Editura Agnos, Sibiu 2016

 


Articole Asemănătoare
364

Parintele Rafail Noica: „ispitele sunt mai cumplite azi…”

Sa stiti ca vadit sunt ultimele vremi. Si Apostulul Ioan spunea acum 2000 de ani ca erau. Erau, in samanta, numai ca astazi, ceea ce era de necrezut candva cand se citea Apocalipsa si alte prorocii, este tehnologic realizabil. (…) Infricosatoare sunt, dar daca Dumnezeul nostru se zice atotputernic, in zilele astea vom vedea ce […]

Articole postate de același autor
16405

De ce ortodocşii se închină icoanelor?

Ce este icoana? Cuvântul „icoană” vine din grecescul „εικον”, care se traduce prin „chip, reprezentare” a ceva. Astfel,  icoana este o reprezentare grafică a unui „prototip”, care poate fi o persoană, o faptă sau un adevăr,  ea nefiind nimic în sine, ci doar o metodă de relaţionare cu „prototipul”, asemenea unei fotografii care ne aduce […]