Un trandafir de iubire

2279

Un soldat, înainte de a pleca pe front, s-a dus la bibliotecă şi a cerut o carte. Era o carte de poezii. A citit cartea, care a avut un impact foarte mare asupra sa. Dar ce l-a impresionat mai mult decat cartea erau comentariile pe care cineva le scrisese pe marginile paginilor. Cartea fusese donată bibliotecii de către persoana care scrisese comentariile. Aşa că numele şi adresa ei erau scrise pe carte.

Plecat pe front, a decis să-i scrie acestei doamne. I-a spus cât de mult l-a impresionat cartea şi ce impact au avut comentariile pe care ea le scrisese pe marginile cartii. Şi ea i-a scris înapoi. Aşa au început să corespondeze şi, cu cât îşi scriau mai mult, relatia lor devenea din ce în ce mai puternică. Într-una din scrisori, el i-a scris şi a rugat-o să-i trimită o fotografie. Ea i-a spus că dacă se simte apropiat de ea şi dacă dragostea lui este adevărată, nu va conta cum arata. Aşa că nu i-a trimis nici o fotografie.

S-a terminat razboiul şi el s-a întors în SUA; şi-au dat întalnire în New York , în Grand Central Station. Ca să se recunoască, ea l-a rugat să ţină cartea în mână, iar ea va avea un trandafir. Aşa că în acea zi, într-un loc imens, un soldat venit de pe front, cu o carte în mână căuta o femeie cu un trandafir în mână.
Vă daţi seama ce aşteptari avea? Era pe punctul de a-şi găsi sufletul pereche, femeia pe care o iubea dar pe care nu o văzuse niciodată

Asteptând, a văzut o fată superbă, îmbracată într-o rochie verde, care-l privea atent. Ea s-a îndreptat către el şi era minunată. Era dincolo de orice imaginaţie. Iar el s-a uitat şi a vazut că ea nu avea niciun trandafir. Lângă el s-a oprit o doamna în varsta. Avea un trandafir în mana. Vă puteti imagina? Tânara superbă şi doamna care nu arăta foarte bine, dar cu un trandafir în mână. Si nu era frumoasa, chiar destul de urâtă si îmbătrânită.

Voi ce ati fi ales? Persoanei cu trandafirul îi stia sufletul de care se îndragostise. Aşa că s-a îndreptat spre doamna urâtă cu trandafirul, în timp ce tânara frumoasă s-a oprit la câţiva paşi de el, l-a privit şi l-a intrebat:

- Vii cu mine, soldat?

Iar inima lui era sfâşiată. Decizii. Alegeri. S-a gandit un minut. În timp ce tânăra se îndepărta de el, lucrurile corecte l-au determinat să aleagă: şi-a continut drumul către persoana în vârstă care ţinea trandafirul în mână, s-a apropiat de ea şi i-a zis:

- Buna ziua, şi a invitat-o la cină.

Iar aceasta i-a spus:

- Fiule, nu ştiu ce se întamplă aici, dar tânăra îmbrăcată în verde care tocmai a trecut pe langa tine m-a rugat să ţin în mână acest trandafir şi mi-a spus că, daca vei veni la mine, să-ti spun că te asteaptă la restaurant.


Articole Asemănătoare
3456

Nimeni nu e vrednic, dar toţi suntem chemaţi să ne învrednicim

Se poate vorbi că există la un moment dat vrednicia de a merge în mănăstire? Când suntem pregătiţi? Să nu vă închipuiţi că la mănăstire merg oameni vrednici! Sau că în lume rămân cei nevrednici. Nimeni nu e vrednic de nimic! De aceea, noi când ne rugăm zicem: „învredniceşte-mă, Doamne”. De obicei la mănăstire ne […]

Articole postate de același autor
1355

Fumatul a devenit un capriciu prostesc

Biblia ne porunceşte să nu permitem trupurilor noastre să fie stăpânite de nimic, astfel scriindu-se: ,,Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine.” Fumatul este considerat un viciu, este cel care întărește patimile și le înmulțește. Conform modificării […]