-Părinte, sunt unii bărbaţi care au femei rele de gură, gâlcevitoare. Cum să le rabde?
-Ei, da ce să le faci? Dă-le la Dumnezeu pe toţi.
-Dar dacă femeia-i desfrânată, ce să facă, să stea cu dânsa sau s-o lase? Dacă umblă cu alţii?
-E-e-e, asta de-amu nu-i bun. Da ce să le faci? Da amu câţi sunt de-aiştia, e-e-e, mii, care se despart cu femeile, ori ea-i minunată, ori el cu beţeiile, cu prostile umblă.
-D-apăi cum îi bun, să rabde sau s-o lase? Dacă, de exemplu, este alta mai cuminte şi mai credincioasă?
-Dacă se căieşte, s-o ierte, dar dacă nu se căieşte, ce să-i faci?
-S-o lepede?
-Dacă ti-o face dinainte, leapăd-o şi du-te cu Dumnezeu.
-Dar dacă are copii?
-Dacă vine şi se căieşte, zice: iartă-mă că am greşit, n-oi mai face, apăi de-amu trebuie s-o ierţi. Dar dacă nu se căieşte şi nu vrea să zică nică, las-o cu dumnezeul ei. Sunt şi aşa, fel de oameni sunt.
-Dar cei care se duc la lucru prin Grecia, Rusia, prin ţări străine, ce zici matale, să se ducă? Unii duhovnici de prin Rusia, Ucraina spun ca-i păcat.
-Hî, se duc să câştige bani. Chiar nepoţi iştia a mei, au cu ce trăi acasă, da’ o auzit că acolo dau bani şi hai să se ducă şi ei. S-o dus şi nu ştiu, o venit ori nu.
-De multe ori se despart familii din cauza asta.
-Apăi da. Mulţi se duc prin Rusia şi apai nu mai vin înapoi, se despart cu familia.
-Apăi, cum îi bun, să rabde ei în sărăcie sau să se ducă?
– Ei, poate să se ducă şi la lucru, dar de-amu potriveşti după cum îi şi omul. Este altul că el are acasă cei mai bun, apăi nu leapădă el copii şi femeie ca să se ducă să nu mai vie înapoi. Este altul că el n-are aicea nică, nici casă, nici nică, se duce şi zice că a veni, dar nu mai vin înapoi, ş-o găsit acolo şi o femeie, şi-o găsit cei trebuie şi nu mai vine.
– Dar dacă rămâne o femeie singură aici şi bărbatul nu vine un an, doi, trei, apăi cum, să se mărite ea sau cum?
-E-e-e…aicea de-amu cum a vrea ea.
-Dar poate să se mărite, îi păcat?
-Cel mai bine îi să mai şadă aşa cum se găseşte.
-Dar dacă nu mai poate? Dacă are copii mici şi n-are cu ce să-i crească şi este alt bărbat?
-Ei, de-amu după lucrarea ei. Dacă a găsi un bărbat ca lumea, poate să se mărite, dar dacă a găsi tot un beţivan, ce-i mai trebuie să se încurce degeaba?
Trebuie să chiteşti, să gândeşti ce fel de om să iei, ce ce fel de fire are, dacă are o fire de beţiv ori de alte nebunii, nu-ţi mai trebuieşte să te încurci degeaba. Se încurcă alţii, dar greşesc. Ei, aestea, părinte, toate trebuie să le gândeşti, cum să le faci. Cum să le chiteşti, nu-s chiar bune, vrasăzică.
– Pentru fiecare om în felul lui?
– Altul le nimereşte, dar altul nu mai nimereşte nică, numai se încurcă degeaba cu păcatele.
Extras din
Selafiil, parintele de la Noul Neamt, Dragostea care nu cade niciodata, p.88-87
