În viața mea am supt învățăturile Sfintei Scripturi și ale Sfinților bărbați ai Bisericii noastre Ortodoxe, care m-au povățuit și îndrumat în toate împrejurările și greutățile din viața mea. După cuvintele Mântuitorului, eu am dat totdeauna lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu… (Sfântul Ierarh Dionisie Erhan)
După cum, în lumea materială, „stea de stea se deosebeşte în strălucire (1 Cor. 15, 41), tot aşa şi pe cerul duhovnicesc al Sfintei noastre Biserici nenumăraţi sfinţi răspândesc raze de lumină dumnezeiască şi aprind inimile credincioşilor, potrivit cu harismele lor personale prin care s-au sfinţit şi L-au slăvit pe singurul Domn Sfânt. Unul dintre aceştia este Sfântul Ierarh Dionisie Erhan, Episcopul Cetății Albe-Ismail.
La data de 10 iulie sărbătorim aflarea Cinstitelor sale Moaşte, care se păstrează la Mănăstirea Suruceni. Cu acest prilej, slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de către un sobor de preoţi, în prezența obștii monahale și a creștinilor care au venit să-l cinstească în rugăciune pe Sfântul Ierarh Dionisie.
Despre vrednicia acestui Arhiereu al lui Hristos, părintele Gala Galaction spunea: „Dacă aveai prilejul să-l priveşti în faţă şi să-l auzi vorbind, era o revelaţie. Ochii lui de o rară limpezime, fruntea lui albă şi înaltă şi cuvântul lui neaoş românesc, izvorând ca din cronici, îţi dovedeau o preţioasă şi aparte personalitate… Era un suflet dăruit de sus cu incomparabilul dar al credinței. Era o inimă încinsă de focul tainei creștine. Convorbirea lui, mărturisirile lui particulare şi liturgice aveau căldura şi sclipirile sfântului jeratic, pe care-l purta ascuns sub haina lui de aba călugărească…”
Invățăturile blândului și smeritului Ierarh Dionisie erau pătrunzătoare, pentru că sfaturile transmise prin cuvintele din Sfânta Scriptură și scrierile Sfinților Părinți erau regăsite în toată viața sa. Scopul tuturor îndemnurilor sale era de a oferi celor păstoriți lumină, dragoste, adevăr și pace. Întreaga sa viață a fost o adeverire a faptului că teologia ortodoxă este o teologie vie. O teologie care nu constă în împărtășirea unor idei și concepții despre Dumnezeu, care nu este o cugetare omenească, ci trăirea Dumnezeului Celui Viu.
Este de trebuință să însetăm fiecare după o astfel de trăire, pentru ca și noi să împlinim scopul pentru care am fost zidiți. Sfântul Ioan Damaschin ne îndeamnă: „Privind la traiul sfinților, să le urmăm credința, dragostea, nădejdea, zelul, viața, stăruința în patimi, răbdarea până la sânge, ca să avem părtășie cu ei și la cununile slavei.”
Cinstind această Sărbătoare închinată Sfântului Dionisie, să-i cerem ajutorul și mijlocirea pentru aceste vremuri tulbure, urmându-i îndemnul atât de actual pentru zilele noastre: „Iubiți fii întru Domnul, în aceste împrejurări grele prin care trece lumea întreagă și chiar și țara noastră, când suntem înconjurați de atâtea primejdii și încercări dușmănoase, fiți viteji, tari în credința strămoșească, iubiți-vă unul pe altul, pace să aveți între voi și Domnul îndurărilor și al milei va fi cu voi”.
„Cu glas de mulțumire să slăvim astăzi pe Hristos, Cel minunat întru Sfinții Lui, Care a dăruit Bisericii Sale pe purtătorul de Dumnezeu Ierarh Dionisie, chip al blândeții, pildă a înfrânării, dreptar al sfințitei slujiri, apostol neobosit care, spre folosul duhovnicesc al credincioșilor, a cutreierat cetățile și satele, povățuind pe toți cu dragoste părintească, iar acum, în ceruri, cu toți Sfinții, se roagă să se mântuiască sufletele noastre.”
Sursa: manastireasuruceni.md
