Actualitate

Ridicarea din gârbovirea sufletească, un început bun în viaţa noastră

212

Biserica Ortodoxă se află astăzi în Duminica a XXV-a după Cincizecime. Pericopa evanghelică citită în cadrul Sfintei Liturghii, ne-a relatat despre vindecarea femeii gârbove. La Biserica Întâmpinarea Domnului, USM, slujba a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi în frunte cu preotul paroh Octavian Moșin.

În cuvântul său de învăţătură, pr. Octavian le-a vorbit celor prezenţi despre această vindecare înfăptuită de Mântuitorul Hristos, tâlcuind cuvintele cheie ale pericopei evenghelice.

Când vorbim despre o persoană cuprinsă de gârbovie, cum este descrisă şi femeia din Evanghelia de astăzi, trebuie să înţelegem că această boală îl apleacă pe om spre pământ, el neputandu-se ridica nicidecum, este omul aplecat doar spre pământ şi care nu vede decât cele ale pământului. Femeia gârbovă din această pericopă îi reprezintă pe mulţi dintre noi, care deşi de parcă sunt cu o coloană verticală dreaptă, totuşi cei, care nu-l avem drept sprijin pe Bunul Dumnezeu în toate preocupările vieţii noastre. De aceea de la gârbovirea trupească ajungem adesea la o gârbovire sufletească, care este mult mai periculoasă şi mult mai des întâlnită în societatea noastră. 

În mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă. Aşa obişnuia să spună Părintele Arsenie Boca, care urmărea pentru oameni o minte dreaptă şi lucruri drepte şi îndreptare spre mintea cea bună. Iar pentru ca lucrurile să se schimbe trebuie îndreptate inimile noastre, cugetele noastre şi toată viaţa îndreptată către Dumnezeu. 

Dumnezeu vrea să ne arăte că viaţa reprezintă mult mai mult decât munca, decât efortul fizic, căci viaţa trebuie să implice şi facultăţile sufleteşti ale noastre, fără de care existenţa noastră nu poate fi deplină şi nici mântuitoare.  

Evanghelia acestei duminici ne arată, cât de mare este binecuvântarea de a ne întâlni cu Hristos, cu Dumnezeu-Omul, Care ne ridică sau ne îndreaptă când suntem prea aplecaţi spre cele pământeşti şi ne ajută să privim spre ţinta noastră finală, care nu este mormântul, ci Împărăţia cerurilor.

Să ne ajute Dumnezeu să avem pe de o parte conştiinţa propiei gârboviri, care ne tot îndeamnă să privim spre cele ale pământului. Să ne dăruiasca Dumnezeu putere sa constatam aceasta, şi luând armele lui Dumnezeu asupra noastra, şi ascultând, dar şi împlinind îndemnul de la dumnezeiasca Liturghie: Sus sa avem inimile.

Doamne, Iisuse Hristoase, pentru rugăciunile Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor, ne scoate şi pe noi din orice gârbovire, din orice cădere sub stricăciune şi moarte! Şi înalță mintea, sufletul nostru către Tine, Izvorule al vieţii, al nemuririi!


Articole Asemănătoare
4618

Gânduri la Duminica bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr

Pericopa evanghelică despre bogatul nemilostiv și sărmanul Lazăr, ne prezintă consecințele adiministrării incorecte a darurilor primite de la Bunul Dumnezeu, îndemnându-ne să medităm o dată în plus la ceea ce este foarte important pentru fiecare dintre noi: care este scopul final al vieții noastre și cum ar trebui să ne ducem viața pentru a fi […]

Articole postate de același autor
2998

Aripile Postului – rugaciunea și milostenia

Sîmbătă, 24 februarie 2018, cu binecuvîntarea Preasfintitului PETRU, Episcopul de Ungheni și Nisporeni, la sărbătoarea Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron cu ajutorul lui Dumnezeu am primit cu brațele deschise pe copii și colaboratorii Centrului pentru copii „BRÎNDUȘA” din municipiul Hîncești la biserica „Nașterea Maicii Domnului” din sat. Buțeni, r. Hîncești. Deja devenind o tradiție de ani […]