Actualitate

Raze de lumină și mîngîiere în sufletele a doi copii orfani lăsați în grija orfelinatului ,,Preafericitul Iosif”

2313

Luni, 28 noiembrie  2016. După o tradiție bine așezată, Preasfințitul PETRU, Episcop de Ungheni și Nisporeni, sa aflat la Orfelinatul ,,Preafericitul Iosif” din Chișinău.

Preasfinția Sa, ca un tată iubitor s-a aflat în mijlocul copiilor din cadrul orfelinatului, controlînd reușitele fiecăruia și ascultîndu-i pe fiecare în parte, după care i-a încurajat îndemîndui să fie mai sîrguincioși și stăruitori dacă doresc cu adevărat să ajungă la ceia ce-și doresc în viață. Ca de obicei, Ierarhul a discutat cu angajații Orfelinatului, în special cu medicul, psihologul și asistentul social luînd cunoștință despre starea sănătății, comportamentul  și adaptarea copiilor în cadrul societății.

Ziua de astăzi a fost un pic mai deosebită prin faptul că în marea familie a orfelinatului ,,Preafericitul Iosif” sau mai adăugat încă două persoane și anume un frate si o sora, Arcurov Anastasia si Alexandru, în vîrstă de 4 și 6 ani. Aceşti copii au trăit în condiţii foarte vitrege,fiind în grija bunicii în vîrsta de 73 ani, care are probleme cu vederea, despre mama copiilor nu se știe nimic iar tatăl este în detenție.

Preasfinţitul Petru a studiat cazul acestor copii, și i-a primit părinteşte în numeroasa familie a orfelinatului.

sursa http://episcopia-ungheni.md/


Articole Asemănătoare
2741

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil cinstiți la Catedrala Episcopală din municipiul Ungheni

Marți, 21 noiembrie  2017. Cînd întreaga Biserică Ortodoxă face pomenirea Soborului Maimarilor Voievozi ai oştilor cereşti Mihail şi Gavriil, Preasfinţitul PETRU, Episcop de Ungheni si Nisporeni a oficiat Sfînta şi Dumnezeieasca Liturghie în Catedrala Episcopală „Sf. Bnc. Knz. Alexandru Nevschi” din municipiul Ungheni. În dimineața zilei Preasfinţia Sa, a fost întîmpinat de un grup de copilași din Grădinița Creșă nr. 10 din […]

Articole postate de același autor
6824

Când vă rugaţi, rugaţi-vă pentru toţi şi pentru fiecare în parte…

În mod personal ne plângem păcatele, dar patimile noastre sunt tot aceleaşi care stăpânesc lumea. Astfel, ceea ce trăim nu este diferit de viaţa cosmică. Puţin câte puţin, în mod natural, începem să trăim starea noastră ca o oglindire a stării umanităţii întregi. Începem să ne trăim viaţa într-un libertinaj general, sub privirile lui Dumnezeu. […]