„Ești mamă!”

1622

Sunt clipe în care nu mai există nimic, nimic în afară de noi, noi amândoi – și stăm așa, față către față: eu aplecată spre el, el – înălțându-și iubirea la mine.

Sunt clipe care nu se pot explica – nu ne spunem nimic, sau poate ne spunem, dar ce mai contează? Sau poate, doar, pâlpâim amândoi, prinși în aceași tăcere de timp, în aceeași adâncime de timp, cu aceeași dăruire a plinirii de timp.

Eu știu tot despre el și-i mângâi dulce mânuțele goale, „trup din trupul meu…, îndrăzneală din fricile mele…, înălțare din drumul meu înapoi…”; el mă privește atent, pipăie degete, palme, vrea să știe.

Și iată: cercetează pleoape, buze – întinde mâna la plete, priviri… și atinge, atinge, până când obosit îmi cade în brațe – și iubirea noastră-i la fel. Stă acum nemișcat, trupul lui mic îmi pâlpâie în brațe; „am aflat”, spune liniștea lui.

„Ce știi tu despre mine?”, întreb.

„Ești mama!”, leagănă-n pleoape răspunsul.

de Florica Bațu-Ichim,
din volumul Petala infinitului alb,
în curs de reeditare la Editura Cathisma

stiripentruviata.ro/


Articole Asemănătoare
395

Puterea lui Dumnezeu se arată în slăbiciune…

Iți mai aduci aminte cum ai fost învățat să scrii când erai mic? Mama ți-a pus un creion în mână, ți-a luat mâna ta în a ei și a început s-o miște. Iar fiindcă nu aveai nici o idee în legătură cu ceea ce voia să facă, ți-ai lăsat mâna complet liberă în mâna ei. Acesta […]

Articole postate de același autor
2589

Gestul unui copil de 13 ani i-a înseninat zilele unei femei sărmane de 83 de ani

Un băiat de 13 ani din Argeş a găsit o pe bătrână pe stradă şi a condus-o acasă. Impresionat de sărăcia şi mizeria în care îşi ducea viaţa, puştiul a postat câteva poze pe o reţea de socializare şi a vorbit despre greutăţile bătrânei care trăieşte dintr-un venit de 180 de lei, fără niciun alt […]