Actualitate

Puteți critica prezentul, dar nu deznădăjduiți pentru viitor

3330

Puteți critica prezentul, dar nu deznădăjduiți pentru viitor. Puteți critica pe cei care acum vă reprezintă politic, pe cei care ocupă locuri de frunte în cult sau pe cei care sunt acum poeți sau oameni de știință… Puteți să-i criticați, dar nu uitați că peste câțiva ani voi veți reprezenta neamul nostru în toate domeniile. Și atunci voi veți fi expuși criticii de către cei care acum silabisesc sau învață primele litere în școala primară. Acești copii, care acum vă privesc cu respect și cred că vă aflați la o înălțime de neapropiat, vor ajunge și ei la această înălțime, iar voi veți ajunge la înălțimea părinților voștri. Va veni momentul în care puștii care acum se minunează de voi vă vor critica și vă vor condamna. Cu măsura cu care criticați, veți fi criticați.

Este dreptul vostru să criticați, însă nu risipiți mult timp criticând prezentul. Puteți risipi cel mult o zecime din timpul vostru. Restul de nouă zecimi trebuie să le folosiți pentru educarea și formarea voastră. Nu este bun actorul care critică constructiv rolul altui actor. Actor bun este cel care în mod cinstit, cu tenacitate și dragoste, își pregătește rolul său. Și, cu siguranță, dragoste și putere în perseverență nu poate avea cel pesimist.

Sfântul Nicolae VelimiroviciOmilii despre pocăință, dragoste și optimism, Editura Doxologia, Iași, 2016, p. 126


Articole Asemănătoare
3769

Programul acesta este: Permanent!

Vorbiți-ne de un program de rugăciune. Cum să ne ordonăm, cum să ne disciplinăm? Da, programul acesta este: Permanent! Dar atunci cand trebuie să învățăm pentru școală, cum să ne mai facem rugăciunile? Atunci când ai o meserie, fie că ești medic, că ești elev, că ești student, că ești profesor, acolo fă-ți datoria creștinește […]

Articole postate de același autor
3770

„Tipic, tipic, şi la inimă nimic”

Părintele Arsenie Papacioc avea o vorbă despre rugăciunea unora: „Tipic, tipic, şi la inimă nimic”. Cuvintele acestea nu au în vedere un canon de rugăciune respectat zilnic, ci vizează pravila făcută din obligaţie, fără trăire. Faţă de acea rugăciune, după ce se termină, omul se consideră achitat şi se retrage fără să dobândească ceva care […]