PSALTIREA – o nouă traducere românească cu comentarii, realizată în Muntele Athos

5066

Anunţăm apariţia unei ediţii inedite a Psaltirii în limba română, care a fost tradusă şi comentată de un grup de monahi din Muntele Athos .

Această ediţie nu este o revizuire a altor traduceri româneşti, ci o traducere absolut nouă, la care s-a lucrat aproape 7 ani, şi care este destinată în primul rând uzului liturgic, dar şi studiului biblic ştiinţific. Limbajul este unul contemporan, fără arhaisme, dar totodată unul tradițional pentru cultul liturgic. 

Dacă majoritatea traducerilor româneşti din sec. XX-XXI au avut la bază un amestec de text masoretic şi grecesc, această traducere este realizată doar după Septuaginta – care este textul tradiţional şi normativ pentru Biserica Ortodoxă.

Ediţia de faţă a Psaltirii are un total de 372 de pagini, dintre care, primele 250 de pagini conţin cei 150 de psalmi, grupaţi în 20 de Catisme, iar restul paginilor conţin comentarii patristice şi literare la versetele biblice mai complicate, precum şi o bogată bibliografie privind studiul psalmilor.

Cartea apare cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, mitropolitului Chişinăului şi al Moldovei, şi va fi difuzată atât în Republica Moldova, cât şi în România.

Cititorii din alte ţări ale lumii vor putea face comandă de această ediţie a Psaltirii la adresa de email: [email protected] sau la numărul de telefon / viber +(373)68202508.

Precizăm că textul este editat în două culori (negru şi roşu), iar volumul (în format A5) are copertă groasă şi semn de carte.

sursa http://www.teologie.net


Articole Asemănătoare
136

Teologia nu este o ştiinţă intelectuală, ci glasul şi viaţa Bisericii

Teologia nu este o ştiinţă intelectuală, ci glasul şi viaţa Bisericii. Iar Biserica este tărâmul teologiei ortodoxe. Întocmai cum au spus Sfinţii Părinţi, teologia este rugătoare, iar rugăciunea este teologie. Când vorbim despre teologie ortodoxă, nu ne gândim la o simplă istorie a teologiei. Poate fi şi acest lucru, dar nu se mărgineşte la asta […]

Articole postate de același autor
5877

Folosirea aghesmei: întrebări şi răspunsuri

Recent am primit două întrebări despre folosirea aghesmei, parvenite de la doi preoţi de pe la poalele Carpaților. Întrebarea I: În perioada Bobotezei, dar şi în restul anului, cei care se împărtășesc – preoți şi mireni – pot lua şi Agheasmă Mare? Vă rog să argumentați dogmatic, liturgic şi patristic.  Răspunsul I: 1. O astfel […]