PS Siluan al Orheiului: „Praznicul Învierii Domnului revarsă bucurie și luminează cu nădejde vie sufletele noastre!”

1823

„Neplânsă, moartea moare la miez de noapte… Hristos a înviat!” (Gavriil Stiharul) 

Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,

Iubiţi credincioşi,

Iată, a venit la noi praznicul cel mult dorit și mântuitor – ziua Învierii Domnului nostru Iisus Hristos – temeiul păcii, pricina împăcării, nimicirea morții, înfrângerea diavolului. Cu aceste cuvinte întâmpină Sfântul Ioan Gură de Aur această „Sărbătoare a sărbătorilor”, care revarsă bucurie și luminează cu nădejde vie sufletele noastre.

Sărbătoarea sfântă a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, care întrece în măreţie toate celelalte sărbători, îşi revarsă din nou, peste noi toţi şi peste întreaga creaţie, razele de lumină, de har, de binecuvântare şi de speranţă, încălzindu-ne sufletul şi trupul şi ne ajută să înţelegem că moartea a fost pe veci biruită, iar viaţa ne-a fost dăruită tuturor.

Prin Învierea Sa, Hristos Domnul ne cheamă la renaştere duhovnicească, la redobândirea sfinţeniei şi a nevinovăţiei primite la Botez, la lumina pascală ce urmează după vremea de întristare, de pocăinţă şi de post, de luptă cu păcatul. Chemarea liturgică „Veniţi de luaţi lumină” este un îndemn pentru toţi creştinii de a deveni „fii ai luminii”, de a trăi în bucuria învăţăturii Domnului nostru Iisus şi de a lupta împotriva tuturor tendinţelor de respingere a adevărurilor evanghelice mântuitoare.

Să nu uităm că lumea are nevoie să se împărtășească de Învierea lui Hristos prin deșteptarea noastră. Să nu uităm că suntem aluatul care dospește frământătura lumii și destinul lumii depinde și de mărturia noastră. Să ne unim cu lumina Învierii și noi înșine să devenim fii și fiice ai/ale luminii pentru ca lucrarea lui Hristos să se-mplinească și prin noi. Mărturisind prin faptele noastre că Hristos a Înviat, nădăjduim că măcar unii dintre cei pe care Dumnezeu ni i-a scos în cale se vor deschide spre primirea adevăratei Lumini.

Domnul Înviat din morţi ca început al învierii noastre, pentru că aşa scria un Sfânt Părinte al Bisericii: „El este iertarea, El este Paştile nostru, Paştile mântuirii noastre, El este viaţa, învierea, lumina şi mântuirea noastră!”

Slăvitul Praznic al Învierii Mântuitorului Hristos reprezintă sărbătoarea adevărului şi a luminii necreate, taborice care străluceşte în veci peste tot universul şi peste toate fiinţele, mai mult decât luminătorii cerești. Aceasta e noaptea și ziua Învierii Domnului – ziua cea veșnică pe care a făcut-o Domnul ca să ne bucurăm și să ne veselim în ea.

Mai bine de două mii de ani încoace sărbătorim în fiecare an cea mai mare și mai profundă bucurie care există în cer și pe pământ – Învierea Domnului nostru Iisus Hristos – îndestulându-ne din acest izvor de încredere, de nădejde şi de bucurie, ceea ce ne încredinţează că propovăduirea Sfinţilor Apostoli şi credinţa noastră nu au fost zadarnice, fiind încredințați pe deplin în acest sens și de cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră” (I Corinteni 15,14). De aceea, Învierea este ,,sărbătoarea luminii şi a bucuriei” pentru că, prin moartea de bună voie pe Cruce şi prin Înviere, zidul despărţitor al vrajbei dintre Dumnezeu şi omenire a fost sfărâmat. Hristos Se aduce pe Sine Însuși Jertfă neprihănită, trecându-ne, astfel, „de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer.”

Iubiți frați creștini,

„Să ne curățim simțirile și să vedem pe Hristos strălucind cu neapropiata lumină a Învierii” ne îndeamnă o cântare de la Utrenia Sfintelor Paști. Mântuitorul, prin Învierea Sa, „ne-a trecut din moarte la viață și de pe pământ la cer”, călcând moartea cu moartea Sa pe Cruce. Mărturisim, astfel, mai deplin, că „propovăduirea noastră nu este zadarnică şi nici credinţa noastră deşartă” (I Cor. 15,14) pentru că „Paştile cele sfinţite” ce ni s-au arătat astăzi, Paştile Hristos Izbăvitorul, sunt Paştile credincioşilor, precum ne îndeamnă a cânta Sfânta noastră Biserică în aceste luminoase zile de praznic: „Această vestită şi sfântă zi, una a sâmbetelor, împărăteasă şi doamnă, praznic al praznicelor este şi sărbătoare a sărbătorilor…”.

Sfântul Ioan Gură de Aur zice: „Nimeni să nu plângă pentru sărăcie, că s-a arătat împărăţia pentru toţi. Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate, că iertare din mormânt a răsărit. Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a eliberat pe noi moartea Mântuitorului” (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de învăţătură la Sfintele Paşti).

 Învierea Domnului, așa cum mărturisește un teolog contemporan al Bisericii, este singurul eveniment care dovedește nu numai că istoria se face cu colaborarea unor puteri mai presus de puterile umane, ci și că istoria e destinată să fie ridicată într-un plan superior, în planul vieții incoruptibile, în planul pnevmatizat unde domnește libertatea spiritului uman, nu procesele uniforme ale naturii. Adevărata și desăvârșita întâlnire cu Hristos va fi la sfârșitul veacurilor, în ziua cea neînserată a Împărăției celei veșnice a lui Dumnezeu, așa cum mărturisește preotul la fiecare Sfântă Liturghie în una din rugăciunile de după Împărtășire: „O, Paștile cele mari și prea sfințite, Hristoase; O, Înțelepciunea și Cuvântul lui Dumnezeu și Puterea. Dă-ne nouă să ne împărtășim cu Tine, mai cu adevărat în ziua cea neînserată a Împărăției Tale.”

Vă doresc tuturor ca Sfintele Sărbători ale Învierii Domnului să vă dăruiască sănătate, pace, bucurie şi spor în tot ceea ce este bun şi folositor pentru mântuirea noastră, pentru familiile noastre, pentru Biserica şi țara noastră, întâmpinându-Vă cu vestirea:

Hristos a înviat!

Sărbători luminate! La mulți și binecuvântați ani!

 

Cu dragoste părintească,

† SILUAN

Episcop de Orhei,

Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove,

Președinte al Sectorului Sinodal „Mănăstiri și viață monahală”,

Egumen al Sf. Mănăstiri Curchi


Articole postate de același autor
7941

Fă bine tuturor

Miluiește pe cei săraci, ca printr-înșii să dobândești și tu milă. Ferește-te de cei gâlcevitori, ca să nu fii silit să ieși din liniștea ta. Rabdă fără îngrețoșare mirosul cel greu al bolnavilor și mai cu seamă al săracilor, că doar și tu tot cu trup ești îmbrăcat. Să nu înfrunți pe cei cu inima mâhnită, ca nu cumva, bătut […]