PS Petru, Episcop de Ungheni și Nisporeni, a participat la ședinţa online a Comisie Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse pentru Canonizarea

937

Marți, 15 decembrie 2020, a avut loc Şedinţa Comisie Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru Canonizarea Sfinţilor. Din cauza restricţiilor impuse de pandemia COVID-19, respectiva şedinţă a avut loc online.

Astfel, Preasfinţitul PETRU, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, membru activ al Comisiei menţionate, a luat parte la şedinţa de lucru, de asemenea online, fiind prezent în Centrul Eparhial.

Ordinea de zi a celei de-a 113 ședință a Comisiei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse pentru canonizarea sfinților a cuprins următoarele puncte și prezentări:

  1. Preasfințitul PANCRATIE, Episcop de Troițk, Vicar Patriarhal. Cuvânt introductiv;
  2. Preasfințitul ALEXEI, Episcop de Solnecinogorsk, Vicar Patriarhal. Includerea Arhimandritului ARISTARH (Sitalo) (+ 1919) în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ortodoxe Ruse. Eparhia de Sumâ;
  3. Protoiereul Vladimir VOROBIOV. Proslăvirea locală a Schimonahiei SEPFORA (Șniakina) (+1997). Mitropolia de Kaluga;
  4. Protoiereul Kiril KALEDA. Includerea Protoiereului Vladimir HLÎNOV (+ 1932) în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolia de Tașkent;
  5. Protoiereul Vladislav ȚÎPIN. Proslăvirea locală a Ieroschimonahului IOACHIM (Ulianov). Eparhia de Pereslav;
  6. Proslăvirea locală a fericitului Kozma de Verhotur. Mitropolia de Ekaterinburg;
  7. Dn-ul Victor ZVEAGHIN. Identificarea osemintelor Hatmanului Petru KALNÎȘEVSKII.

Toate întrebările și propunerile din cadrul respectivei ședințe au fost discutate și analizate minuțios de către toți membrii Comisie Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru Canonizarea Sfinţilor. Astfel, ședința a durat de 3 ore.

Biroul de presă al Episcopiei de Ungheni și Nisporeni

Sursa: episcopia-ungheni.md

 


Articole postate de același autor
1906

Ie şi Liturghie – o cale de secole spre fiinţa poporului român

Doar în limba română, spun lingviștii, există cuvintele dor şi doină. Nu pot fi traduse cu exactitate în celelalte limbi, pentru că ţin doar de fiinţa poporului român. Dor şi doină s-au născut din lacrimi. Din încercările poporului, din sensibilitatea sufletului ţăranului care a ştiut doar două lucruri: Dumnezeu şi munca pământului. Lada de zestre […]