„Prin Duhul Sfânt tot sufletul viază și întru curăție se înalță…” Duminica Cincizecimii la Mănăstirea Suruceni

473

„Domnul iubește atât de mult pe om că îi dă darurile Sfântului Duh. Dar până ce învață să păstreze harul, sufletul trece prin multe furtuni.” (Sfântul Siluan Athonitul)

Duminica Cincizecimii a unit în duh de rugăciune obştea monahală și credincioșii care au participat la Sfânta Liturghie praznicală. Sărbătoarea Cincizecimii este una dintre cele douăsprezece mari praznice împărătești ale Bisericii, fiind ultima sărbătoare a sfintei iconomii. Întruparea lui Hristos a avut drept scop biruința asupra morții și venirea Preasfântului Duh în inimile oamenilor. Scopul vieții bisericești și duhovnicești este de a ne face mădulare ale Trupului lui Hristos și de a lua Duh Sfânt. Acestea două sunt indisolubil legate între ele.

Explicând acest lucru, Mitropolitul Hierotheos (Vlachos) ne spune: „Finalitatea vieții duhovnicești este împărtășirea din Duhul Sfânt, prin Care ne facem mădulare vii ale Bisericii, adică ale Trupului lui Hristos, și suntem in comuniune cu Dumnezeul Treimic. Trebuie să înțelegem că este o binecuvântare și o mare cinste faptul că aparținem Bisericii Ortodoxe, pentru că astfel, avem posibilitatea de a ne împărtăși din Duhul Sfânt și de a ne face închinători pământeni ai Sfintei Treimi. Este însă nevoie să ne ridicăm la înălțimea acestei mari binecuvântări”.

În acest context, PS Ignatie, Episcopul Hușilor menționează că sărbătoarea de astăzi ne învaţă că toţi suntem temple ale Duhului Sfânt. Prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir, noi am săvârşit un legământ cu Dumnezeu. În Taina Botezului este folosită expresia „Pecetea Duhului Sfânt”, adică toţi purtăm un însemn, un indiciu că suntem ai Duhului Sfânt. Aşa cum pentru un împărat, când îşi punea semnătura, peceta, pe un document, acea pecete era însuşi împăratul. Tot ce era pecetluit cu semnul împăratului avea valoare pentru întreaga împărăţie. Noi avem drept împărat pe Dumnezeu Treimea. Odată pecetluiţi, avem puterea de a deveni ca Dumnezeu, prin har.”

Potrivit tradiției Bisericii, după Sfânta Liturghie a fost oficiată slujba Vecerniei, numită și Vecernia plecării genunchilor, în cadrul acesteia sunt rostite șapte rugăciuni legate de Pogorârea Sfântului Duh. Ele invocă ajutorul Sfintei Treimi, amintind de cele șapte daruri ale Sfântului Duh, Care s-a pogorât în ziua Cincizecimii.

Începând de la Cincizecime, Sfântul Duh naște Biserica. Roada lucrării Duhului Sfânt pentru fiecare creștin trebuie să fie:”dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva cărora nu este lege. Dacă trăim în Duhul, în Duhul să şi umblăm.” (Ap. Galateni 5, 22-26)

Sursa: manastireasuruceni.md


Articole postate de același autor
460

Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri

Despre îngeri, Biserica învaţă că ei sunt „duhuri slujitoare” (Evrei 1, 14), adică fiinţe fără de trupuri, slugi credincioase lui Dumnezeu şi totodată ocrotitori ai noştri, puşi de Dumnezeu, pe drumul anevoios de la leagăn la patria noastră cerească. După descoperirile Sfintei Scripturi şi după mărturisirile Sfinţilor, îngerii iubesc pe Dumnezeu, Îl preamăresc şi-I împlinesc […]