De ce eşuiază multe căsătorii?

4573

Ce aduce fericirea unui cămin? Mai ales lucrurile mici. Când copii vin de la şcoală şi vor să-ţi spună ceva, lasă totul şi ascultă-i – chair dacă se arde prăjitura în cuptor. Căci dacă nu asculţi lucrurile mărunte, pe care copii vor să ţi le spună acum, mai târziu, când vor avea probleme mari, nu vor mai veni la tine. Copiii nu au nevoie de jucării mari, ci de lucruri mici cum ar fi timpul: timp de ascultat, timp de înţeles, timp de ajutat, de îndrumat.

De ce eşuiază multe căsătorii? Mai ales de la lucrurule mici. Mici acte de amabilitate şi consideraţie pe care le facem unul pentru altul, micile aniversări şi daruri, cuvinte de apreciere şi laudă reciprocă – toate aduc acele amintiri plăcute de care are nevoie orice căsătorie dacă vrea să prospere. Dacă lucrurile mici sunt acele care destramă o căsnicie încetul cu încetul, tot lucrurile mici sunt cele care o zidesc şi întăresc.

De multe ori unii dintre noi simţim că ar trebuiu să facem lucruri măreţe pentru Hristos ca să-I fim pe plac, dar uităm că însuşi Hristos a spus că „şi un păhar de apă rece dat în numele meu va avea plata sa.” Chiar şi lucrurile mărunte făcute cu dragoste, cum ar fi vizitarea unui bolnav, le socoteşte aşa de însemnate, încât zice : „Mie Mi-aţi făcut! „

Extras din
Vitamine duhovnicesti pentru intarirea sufletului. Zi de zi cu Hristos de-a lungul anului bisericesc. vol. 1/ Anthony M.
Coniaris, Bucureşti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodoxă, 2009., p.123


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
4186

Copiii la Biserica! Copiii la Dumnezeu! – Predică la Intrarea Maicii Domnului in Biserică

Sărbătoare mare astăzi, iubiţii mei, sărbătoare mariană; adică o sărbătoare în cinstea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, care potrivit credinţei noastre cuvine-se să fie cinstită. Şi este cinstită Preasfânta noastră. Pentru că nu este doar o femeie, doar o sfântă; este mai presus de profeţi, de patriarhi, de apostoli, de cinstitul Înaintemergător, de îngeri şi de […]

Articole postate de același autor
16048

Cea mai frumoasă predică…

Vreau să vă relatez o întâmplare. Într-o seară, cu mulți ani în urmă, când deja trecuse de ora unsprezece, m-a telefonat episcopul locului. El mi-a spus: «Părinte, sper că nu v-am trezit?» Desigur că mă trezise. El a continuat: «M-au telefonat de la spital. Trebuie să mergeți urgent să împătășiți un bolnav pe patul de […]