Odată părintele i-a spus unui pediatru: ”Să le spui mamelor să simtă cât de mult le-a cinstit Dumnezeu. Care le-a învrednicit să devină mame. Din momentul în care poartă în pântece embrionul conceput, au o a doua viață. Să vorbească pruncului încă nenăscut și să îl mângâie, prin propriul lor pântece, iar fătul va simți mângâierea în chip tainic.
Să se roage cu multă iubire pentru el. Altminteri, nu doar copilul nou-născut, ci și fătul simt lipsa de dragoste a mamei, supărarea, scârba. Astfel se provoacă traume sufletului, care îl însoțesc toată viața.
Dacă mamele au simțăminte sfinte și duc o viață sfântă, își sfințesc și copilul, chiar din momentul conceperii sale. Aceleași lucruri sunt valabile și pentru tată.”
Relatarea este din cartea „Părintele Porfirie. Flacăra Dumnezeiască” scrisă de monahul Agapie, un apropiat al părintelui. Părintele Porfirie este unul dintre cei mai blânzi bătrâni rugători ai vremurilor noastre, ajutor pentru multe familii și oameni din Grecia cu un cuvânt bun.
După trecerea dânsului dincolo, în anul 1991, au rămas cărțile editate de apropiați săi, cu folos sufletesc. Dânsul nefiind un scriitor, cărțile sunt mai degrabă culegeri de cuvinte și povestiri/apoftegme. În anul 2013 părintele Porifirie a fost canonizat și trecut în sinaxarul sfinților.
Sursa: avereabisericii.ro
