Predicile părintelui Calistrat au devenit virale pe Internet, adunând mii de vizualizări, like-uri şi share-uri. Vorbeşte despre Facebook, ora de Religie, implicarea religiei în politică, „Catedrala Mântuirii Neamului“, frica de Dumnezeu, dar şi despre preocupările omului modern.
Obiceiuri din sate uitate de Dumnezeu
Preotul Calistrat: – Bătrânele au tot felul de arătări, viziuni, de năluciri. Acestea sunt înşelări. De aceea le-am spus că formează „Partidul Babelor Conservatoare“. Biserica are un tipic ce trebuie respectat.
– Cum comentaţi cutumele şi tradiţiile femeilor de la ţară care exced religiei?
– Sunt multe invenţii pământeşti sau, hai să le spunem, cutume. Spartul cănii la înmormântare, datul cocoşului peste groapă, punerea unui pahar cu apă sau punerea unui colac la capul mortului… Astea nu ţin de Biserică! Astea se mai găsesc prin satele uitate de Dumnezeu. Acestea sunt vechi obiceiuri dacice, romane sau păgâne, care au început să dispară după ce teologii le-au explicat oamenilor că nu au vreo legătură cu religia.
Mijloace de propagare a credinței
– Aveţi pagină pe Facebook, site, postări pe youtube, utilizate în general de tineri. Sunteţi un preot modern?
– Internetul, Facebook-ul sau YouTube-ul sunt mijloace de propagare a informaţiei. Dacă are loc pentru lucruri mărunte, pentru lucruri de reclamă, pentru lucruri, poate, imorale, de ce nu ar avea loc şi pentru religie?! Undele sunt ale lui Dumnezeu şi date în slujba omului! Dacă noi punem o slujbă, o predică, o cântare pe YouTube, spre exemplu, facem asta pentru a veni în ajutorul celor care sunt în străinătate şi, poate, acolo nu au biserică sau poate stau departe de biserică şi, atunci, prin intermediul Internetului, au acces la acestea. Dacă Apostolul Pavel avea aceste mijloace de informaţie, toată planeta Pământ era creştină! La vremea lui, săracu’, a scris 14 epistole, cu pana, pe piele de miel, care au plecat din om în om şi din mână în mână, în toată lumea.
– Credeţi că Biserica ar trebui să vină mai mult în întâmpinarea tinerilor?
– Toate bisericile din România sunt pline de tineri şi eu cred că un semn că tinerii nu sunt atei este faptul că aproape două milioane de tineri s-au înscris la ora de Religie. Pentru populaţia României, eu cred că este un număr suficient de mare. Asta nu înseamnă că cei care nu s-au înscris nu sunt credincioşi. Timpul, comoditatea, stilul tineresc, felul mai rebel de a gândi sau de a fi i-au făcut, deocamdată, să nu aleagă Religia. Ei ştiu să-l caute pe Dumnezeu, chiar dacă au trecut de liceu!
– E importantă ora de Religie în şcoli?
– Şcoala s-a format în „tinda Bisericii“ şi şcoala nu-i poate întoarce spatele lui Dumnezeu! Antim Ivireanu şi Grigore Dascălu au adus limba în cult, Veniamin Costache a înfiinţat în Moldova toate şcolile tehnice, şcolile sanitare şi de fete, Vasile Lupu a adus învăţătura de credinţă ortodoxă, Şaguna a restaurat toată Transilvania, iar Samuil Micu Klein a scos-o din incultură. Biserica întotdeauna a sprijinit şcoala. Legat de manuale, este treaba comisiei care le veghează să se facă manuale la îndemâna şi pe priceperea tinerilor.
Ceaușescu și boul
– Care este implicarea Bisericii în politică?
– Biserica, încă din vremea medievală, a avut un amestec în viaţa ţării, pentru că, în Sfatul Domnesc, era şi un reprezentant al Bisericii. Chiar şi pe timpul comunismului, patriarhul Nicodim Munteanu, patriarhul Justinian Marina, patriarhul Iustin Moisescu sau patriarhul Teoctist au făcut parte din forul decizional. Ce nu înţeleg politicienii este că, înainte de a fi guvernaţi omeneşte, suntem guvernaţi de Dumnezeu! Nu poţi da o lege care tulbură sau agită opiniile pentru că nu este de la Dumnezeu! Spre exemplu, patriarhul Iustin Moisescu a fost întrebat de Ceauşescu, când construia Casa Poporului, ce să facă cu acele biserici aflate în calea traseului arhitectural. Arhitectul i-a spus lui Ceauşescu să dărâme tot, pentru că „unde-i lege nu-i tocmeală!“. Răspunsul patriarhului a fost: „Legea este o barieră. Un şoarece trece pe dedesubt. Un câine poate să sară bariera. Numai un bou o poate lua în coarne!“ Şi, atunci, Ceauşescu a decis să mute acele biserici.
„Când un om are o greutate, se roagă în primul rând lui Dumnezeu”
– De ce se îndepărtează tot mai mult oamenii de religie? Omul modern va deveni cu totul ateu?
– Eu nu am văzut oameni îndepărtaţi de religie. În societate au existat şi vor exista tot timpul oameni care iubesc Biserica, oameni care frecventează Biserica, oameni care respectă Biserica, oameni care preţuiesc viaţa Bisericii, oameni care trăiesc viaţa Bisericii, oameni care studiază viaţa Bisericii, dar şi oameni care suspectează viaţa Bisericii sau care resping viaţa Bisericii. Întotdeauna, când un om are o greutate, se roagă în primul rând lui Dumnezeu! Nu poţi spune că un om care nu a călcat într-o biserică nu este religios! Omul este născut cu Dumnezeu în el! Până nu dispare omul, nu poate dispărea nici Dumnezeu!
Și la Transfăgărășan au fost păreri împotrivă
– Este „Catedrala Mânturii Neamului“ un efort nejustificat pentru bugetul României sau e doar un pretext care atrage atenţia criticilor?
– „Catedrala Mântuirii Neamului“ este un bun absolut necesar ţării. Ideea a fost începută de Miron Cristea, continuată de Nicodim Munteanu, Justinian Marina, Iustin Moisescu şi de Teoctist. Mergeţi, de curiozitate, în Moscova şi o să vedeţi că este Catedrala „Hristos Mântuitorul“, în Roma este Catedrala „Sfântul Petru“, în Barcelona este „Sagrada Familia“, în Atena este Catedrala Mitropolitană, în Belgrad este Catedrala „Sfântul Sava“. Această catedrală din Bucureşti se va construi, indiferent de opinii. Credeţi că, atunci când s-a făcut metroul sau Transfăgărăşanul, nu au fost păreri împotrivă?! Este un edificiu care va reprezenta pentru totdeauna Ortodoxia românească.
Copii educaţi de părinţi
– Ce părere aveţi despre educaţia copiilor, relaţia părinţi – copii, în aceste vremuri în care toată lumea aleargă după bani și încearcă să supraviețuiască?
– În urmă cu câţiva ani am lansat proiectul „Hristos împărtăşit copiilor“, pentru copii. Să vedeţi câte sute de copii vin duminică de duminică să se împărtăşească! Mulţi părinţi venind să-i împărtăşească pe cei mici s-au obişnuit cu biserica. Chiar mi-au spus unii: „Părinte, dacă i-am împărtăşit pe copii, puteţi să ne împărtăşiţi şi pe noi?“ Ce putem înţelege de aici?! Copiii i-au educat pe părinţi! Credinţa este viaţă!
„Dumnezeu înseamnă să cuget la ceva superior”
– Ce înseamnă să-ţi fie frică de Dumnezeu?
– Înseamnă să-L respecţi! Omul trebuie să ştie că trebuie să facă pentru că… trebuie! Nu faci cât şi cum vrei. Unii spun: „Nu beau, nu fumez, nu dau în cap, nu fur, nu fac rău!“ Omul ăla respectă norma morală. Dar partea interioară spune că bine ar fi să mă rog, să mă închin, să cuget la ceva superior. Poate pot face ceva constructiv, scriu o carte, sculptez… Morala ţărănească spune că «un om, dacă a trecut prin viaţă şi nu a făcut o casă, un copil, nu a crescut un pom şi nu a făcut o fântână, a trăit degeaba!» Ce înseamnă asta? Ctitorirea! Un pasaj din Scriptură spune: „Ce-ar da omul pentru sufletul său, dacă lumea ar câştiga şi sufletul l-ar pierde?“ Nimic! Poţi să ai de toate, dacă te-ai dus, ca trăire, în fundul Iadului! Iadul nu este cel din forma populară, cu draci, cu foc, cu furci, cu smoală! Imaginaţi-vă ce simţiţi când cineva drag a păţit ceva şi nu-l puteţi ajuta! Ce simţiţi atunci?! Dacă ajungi să trăieşti fără Dumnezeu, atunci eşti în Iad!
100.000 de oameni la Arsenie Boca, dar câți credincioși?!
– Câţi oameni aveţi în grijă, ca duhovnic?
– Nu stă nimeni să-i numere! Biserica nu stă în număr şi putere, ci în har şi credinţă! La ultimul praznic făcut la mormântul lui Arsenie Boca au fost peste 100.000 de oameni. Câţi dintre aceia îi sunt plăcuţi sau nu lui Dumnezeu?! Degeaba spun că am spovedit 1.000 de oameni şi nu l-am spovedit pe unul, pentru că voi fi judecat pentru acel unu! Eu prăşesc în „ogorul Bisericii“!
– Care ar fi el cele mai mari preocupări ale omului modern?
– Prima preocupare este cunoaşterea. Adam, stând la sfat cu Dumnezeu, a vrut să dea nume dobitoacelor. A doua este curiozitatea. Ea pleacă de la Adam, care, deşi ştia că va muri dacă va muşca din măr, s-a dus şi a gustat. Altele sunt: „Cum arată Dumnezeu?“, „De ce nu rezolvă problemele contemporane?“, „De ce apar inadvertenţe între credinţă şi felul de a fi al oamenilor?“ Cea mai grea problemă a omului este moartea. Fenomenul reprezintă trecerea dintr-o parte în cealaltă. Omul modern nu înţelege cum se intră în moarte, de ce se intră în moarte şi cum se iese din moarte. Toată lumea vrea să demonstreze că nu se poate muri, dar nimeni nu a reuşit!
