Un sfânt spunea foarte frumos că înainte de căsătorie diavolul îţi arată numai ce-i frumos la o femeie, ca s-o pofteşti şi să păcătuieşti cu ea, iar după ce te căsătoreşti cu ea îţi arată numai ce-i rău, ca să pofteşti şi să păcătuieşti cu alta.
Una din multele ispite ale bărbaţilor este de a se uita la femei, admirându-le, uneori chiar cu poftă. Domnul nostru Hristos ne spune "că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui" (reciproca este valabilă şi pentru femei). Este de ajuns doar gândul şi dorinţa iar păcatul e înfăptuit.
De ce este păcat să mă uit la o femeie frumoasă ? Nu e păcat.
De ce este păcat să mă uit la o femeie şi s-o poftesc ? Pentru că văd în femeie doar un mod egoist de a-mi satisface plăcerea, şi pentru că femeia e mai întâi de toate persoană. Femeia nu e doar "bună" ci e şi blândă, şi-nţelegătoare, şi tandră, şi deşteaptă, şi credincioasă. Femeia e deodată şi frumoasă şi cu o personalitate unică. Când o poftesc mă gândesc la femeie doar ca la o bucată de carne şi-n plus de asta nici nu-i ceri acceptul, oricât de nostim ar părea.
E clar că nici unui bărbat nu i-ar place ca prietena sau soţia lui să flirteze cu alt bărbat, ba chiar s-ar supăra foarte mult şi ar fi gelos. Dar bărbatul nu stă tot timpul lângă femeie sa şi nu poate vedea mereu ceea ce face. Cel mai bine ar fi ca el să nu flirteze la rândul lui căci zice Domnul "ce vreţi să că facă vouă oamenii faceţi voi mai întâi lor" iar asta l-ar linişti cel mai mult.
Toate pornesc de la nimicuri...îmi clătesc ochii, că doar ce-i frumos şi lui Dumnezeu îi place (mare păcat cand zicem aşa), admirăm în mintea noastra frumuseţea străină fără a ne mulţumi doar cu cel de lânga noi.
La început cochetezi cu gândurile aparent dulci, apoi năravul creşte şi nu-ţi dă pace până nu-l faci şi cu fapta. Mirajul dragostei interzise te fascinează, iţi aduce în deşertul inimii, creeat de lipsa ta de dragoste, o aparentă ploaie răcoritoare, binefăcătoare dar în realitate este o ploaie acidă cu urmări asupra ta şi a tuturor celor din jur, puţin zis grave, uneori chiar ireparabile. Această pată cumplită rămâne veşnic în cartea vieţii tale.
Unii şi-au dat seama de acest grav lucru, dar când a fost prea târziu...când l-au pierdut pe cel drag.
Plictiseala din familie şi din relaţia dintre un băiat şi o fată, care duce la înşelare (adulter) apare pentru că Dumnezeu nu e prezent între ei.
Vă pot spune din experienţă că nu te saturi niciodată de persoana iubită şi nici nu te plictiseşti, pentru că Dumnezeu, prin întâmplările vieţii, te aşează mereu în alte şi alte situaţii la care trebuie să faceţi faţă împreună. Căsătoria e o frumoasă călătorie a soţilor împreună cu Dumnezeu. Unde nu e prezent Dumnezeu, fiind îndepărtat de soţi din dorinţa de a face păcatul, acolo apare stricăciunea, monotonia, plictiseala şi neinteresul.
