Oamenii sunt oglinzi unii altora. În același timp sunt și proiecții proprii pe alte persoane. Oamenii cu suflet puternic, statornici în crezul lor, mereu vor avea rol de oglindă. Ei nu vor fi proiecția celor din jur, ei vor păstra tabloul care îi definește: dacă este un om bun, el va oglindi binele și nu se va lăsa cucerit de rău. Viclenia, judecarea aproapelui, bârfa, și alte fapte rele, nu le va repeta: dacă ele vor fi în jur. Un om bun, mereu va rămâne bun: și între prieteni, și în raportul față de dușmani.
În context asemănător, omul iubitor de răutate, își va proiecta sinele orgolios pe persoanele din jur. Așa se explică formarea grupurilor de interes comun. Vei bârfi doar cu cineva căruia îi face plăcere să audă și să bârfească. Dar dacă vei dori să îți faci un complice la rău și acesta este un om bun, desigur că omul bun, va respinge delicat împreuna-lucrare a răului! Sufletul bun face bine aproapelui. ,,Iar de i se răspunde cu nerecunoștință, se poartă cu îndelungă răbdare, și rabdă pătimind cele ce-i vin de la acela”. (Talasie Libianul, scrieri filocalice) ,,Într-un mod tainic, tăcerea plină de dragoste răspândește raze asupra aproapelui.” (Sf. Porfirie)
Această proiecție se întâmplă și în cazul căsătoriei. ,,Anima și animus”. Bărbații caută să se proiecteze pe chipul fetelor și invers. De aceea, este foarte important ca, mai întâi să-ți cunoști propria persoană, să-ți formezi propria personalitate, apoi să încerci să-ți cauți ,,jumătatea”. Astfel, bărbatul va căuta chipul mamei sale în soția sa. De asemenea, el își proiectează chipul femeii din conștientul și subconștientul său, pe toate femeile care le întâlnește și atunci când suprapunerea e aproape totală, el se oprește alegându-o pe ea, pe cea care corespunde așteptărilor sale. Deci, în acest caz, este greu să spunem dacă omul își caută jumătatea sau proiecția!
Oamenii caută să-și satisfacă pornirile interioare. În acest caz, nu ne mirăm de ce știrile agresive au un rating mai mare decât cele pașnice: mass-media oferă ce se citește, iar oamenii nu citesc doar ceea ce li se oferă, dar și ceea ce le place!
Sunt oameni care au sufletul prăfuit sau chiar acoperit, înecat cu colb. Ei sunt confuzi și nu-și dau seama ce stări și emoții să reflecte. Sinele lor este nestatornic și ei, nici crezul lor, nu și-l pot proiecta în anumite contexte, concrete.
Dar postulatul e următorul: faptele de azi și comportamentul de azi, sunt rezultatul filmului de mâine. Nu trebuie să mergi la vrăjitori sau ghicitori, pentru ca ei să-ți descopere ceva: ei nu pot cunoaște viitorul. Nimeni nu are acces la viitor, să-l poată vedea că un prezent, în afară de Dumnezeu, Care e în afara timpului.
Totuși, pe oamenii care se orientează slab în alegeri, trebuie de ajutat, fără a atenta la personalitate, ca ei să descopere că: ființa umană, este Chipul și trebuie să devină Asemănare a lui Dumnezeu. Omul ar trebui să fie un ecran, pe care să se citească doar Evanghelia lui Hristos!
În contextul temei noastre, ar trebui să aduc vorba și de persoane ca psihologi, preoți, duhovnici. Ei ajută omul să-și vadă problema și să o depășească. Aceasta ar fi soluția ideală pentru problemă. Depășirea unei probleme foarte grave, numaidecât se face cu ajutor. Așa încât, toate problemele pornesc de la starea bolnăvicioasă a sufletului, este evident că soluțiile trebuie date pentru suflet. Este evident că, cele mai eficiente și unicele soluții dătătoare de viață, le va da preotul duhovnic. Asta deoarece, psihologul, doar vede problema și o mută dintr-o sferă în alta, iar preotul, nemijlocit și exclusiv cu ajutorul Harului Sfântului Duh, va dărui și vindecarea.
Oamenii își găsesc ecrane și se proiectează nu doar pe alți oameni, dar și pe natură, obiecte, profesii. Cineva iubește marea iar cineva muntele. Cineva întemeiază o familie, iar cineva se duce în mănăstire. Unii se odihnesc în parc, iar alții nu ies din casă. Starea interioară a omului îi dictează viața!
La toate cele spuse, aș vrea să mai adaug că, omul se formează din deprinderi, obișnuințe și alegerile din fiecare zi!
Nouă tuturor, ne rămâne doar, să fim noi înșiși, primii, buni, puternic ancorați în credință. Să nu devenim ecrane pentru răul din jurul nostru! Să nu fim oglinzi ai unei lucrări rău-voitoare! Să lucrăm cu putere Binele! ,,Așa cum un pustnic, fără să fie văzut de nimeni, aduce lumii un beneficiu, deoarece unda rugăciunii sale îl influențează pe celălalt, ea aduce Duhul Sfânt în lume, așa și voi să răspândiți iubirea, fără să așteptați răsplată.” (Sf. Porfirie)
Să facem mereu Binele ca scop suprem al acestei vieți! Spune sfântul Părinte Porfirie Kapsokalivitul, un citat foarte impresionant și profund: ,,Să-L iubim pe Hristos fără motiv!”
Fă bine celui bun pentru a răsplăti binele și fă bine celui ce ți-a făcut rău ,,pentru că să nu fie astfel doi oameni răi”, dar pentru a topi răul! Fii un instrument bun, un instrument a lui Dumnezeu! Fii tu cel care proiectează filmul vieții: cu dragoste și rugăciune!
Autor: preot Nicolai Boian
Sursa: ucenic.info
