Actualitate

O expoziție dedicată Mitropolitului Gurie Grosu a fost vernisată la un muzeu din capitală

824
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, în colaborare cu Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” și Asociația Obștească „Mitropolitul Gurie Grosu”, au vernisat joi, 16 noiembrie, o expoziție cu genericul „Mitropolitul Gurie – misiunea de credință și cultură”, informează MOLDPRES.

Solicitată de agenție, Silvia Grosu, doctor în istorie, conferențiar universitar, a menționat că evenimentul este dedicat comemorării a 80 de ani de la trecerea la cele veșnice a celui care a fost Mitropolitul Gurie al Basarabiei și urmărește drept scop să familiarizeze publicul interesat cu opera acestuia.

Potrivit sursei citate, Mitropolitul Gurie Grosu a fost o personalitate de seamă a spiritualității și culturii românești de la est de Prut. Născut într-o familie de clerici în satul Nimoreni, județul Lăpușna, în imediata apropiere a două centre monastice, din fragedă copilărie s-a apropiat de cele sfinte, îmbrățișând calea călugăriei și slujirii lui Dumnezeu și Neamului Românesc.

”Ca slujitor al Bisericii s-a ridicat pe culmile ierarhiei bisericești, ca arhimandrit și apoi ca episcop s-a implicat activ în viața bisericească, fiind unul dintre promotorii unei mai bune orânduiri interioare a Bisericii din Basarabia. În perioada țaristă a fondat revista „Luminătorul”, care pe parcursul a patru decenii a reprezentat nu numai organul oficial al Eparhiei Chișinăului, dar și principala platformă de educație spirituală și misionară din ținut. În perioada administrației române a Basarabiei a fost unul dintre principalii lideri spirituali din regiune. Datorită autorității sale, Arhiepiscopia Chișinăului a fost ridicată la rang de Mitropolie, la Chișinău a fost înființată prima instituție de învățământ superior – Facultatea de Teologie a Universității din Iași”, a precizat Silvia Grosu.

Mitropolitul Gurie Grosu a rămas în memoria românilor basarabeni nu numai în calitatea sa de ierarh al Bisericii din regiune, dar și pentru contribuția sa la educarea tinerilor. Lucrările didactice: „Cartea de învăţătură despre Legea lui Dumnezeu”, „Bucoavna”, „Carte de citire cu elemente din gramatica moldovenească”, „Abecedarul moldovenesc…” cu litere latine etc. au reprezentat adevărați piloni pentru readucerea limbii române și a hainei sale firești în spațiul basarabean. Contribuțiile sale ca publicist și autor de articole la diverse periodice, cum ar fi „Basarabia”, „Moldovanul”, „Misionarul” etc., l-au recomandat ca pe un adevărat om al cetății.

Viața marelui ierarh nu a fost doar liniște și pace, activitatea sa în domeniul promovării limbii române prin Biserică și școală i-au atras persecuții din partea autorităților țariste, manifestate prin exilarea sa în gubernia Smolensk. Revoluția rusă și renașterea națională l-au înscris pe viitorul ierarh între liderii mișcării de eliberare națională a românilor din Imperiul Rus. Demnitatea de Mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia l-a transformat în unul dintre pilonii moralității, motiv care a dus la renumitul proces împotriva sa – „Cazul Gurie”.

Moștenirea Mitropolitului Gurie Grosu, după destrămarea URSS, a fost reanimată în memoria colectivă atât datorită lucrărilor editate, conferințelor și simpozioanelor dedicate personalității sale, cât și prin edificarea mai multor busturi și troițe comemorative în cinstea marelui fiu al Basarabiei.

Expoziția va fi deschisă până la 17 decembrie.

Nicolae Roibu


Articole postate de același autor
1830

Maica Paraschiva îngrijește 1.500 de pacienți într-un sat unde nu exista doctor

Maica Paraschiva este din Bucovina, născută în satul Vicovu de Sus de lângă mănăstirea Putna. A ales viața monahală la vârsta de 18 ani când a intrat în obștea Mănăstirii Vorona. Maica Paraschiva spune că a fost un copil simplu, de la țară, „cu o copilărie foarte frumoasă, cu visele și gândirea oricărui copil. Când […]