Iubirea, de fapt, nu mai este iubire

6128

Iubirea dintre doi tineri este ceva sfânt numai şi numai dacă reflectă, dacă reprezintă Iubirea dintre Persoanele Sfintei Treimi. Şi această iubire va fi deplină exact în momentul în care se va ivi a treia persoană care să întregească chipul Sfintei Treimi. Până la Taina Cununiei, tinerii imită iubirea dintre Tatăl şi Fiul, iar în momentul săvârşirii Tainei Căsătoriei, prin venirea Sfântului Duh se sfinţeşte momentul în care în iubirea celor doi se poate ivi cea de-a treia persoană, care să împlinească chipul Sfintei Treimi în iubirea lor, adică venirea copilului…

Am senzaţia că scriu despre lucruri prea înalte. Dar aici stă taina iubirii dintre doi tineri.

Însă, cum lucrurile nu stau aşa cum ar trebui să stea, se cuvine să coborâm cu picioarele pe pământ şi să analizăm situaţia prezentă ca atare! Tinerii au găsit cu cale să iubească altfel. Nu după cum iubeşte Dumnezeu! Au găsit cu cale să-şi iubească din plin trupurile. Aceasta pentru că nu au ştiut, n-au putut sau n-au avut răbdare să iubească mai întâi sufleteşte. Pentru că majoritatea dintre aceştia nici nu ştiu că au şi suflete, s-au oprit la trup și-atât. La celălalt au văzut, de asemenea, doar trupul, doar carnea. Şi cum nevoia de a iubi nu poate fi anulată, ci doar pervertită, tinerii de azi se iubesc doar trupeşte, se caută doar trupeşte, se doresc trupeşte unul pe altul. Sufletele sunt bine îngropate în adâncurile trupurilor şi nu mai dau nici un semn de viaţă. Suntem trupuri şi iubim trupeşte, carnal, animalic.

Consecinţele? Iubirea, de fapt, nu mai este iubire. Apropierea, dăruirea, unirea nu au decât coordonatele trupeşti, carnale, sexuale. Nimic spiritual, deşi suntem gata să jurăm că nu e aşa. Nimic dumnezeiesc, deşi ne dorim cu ardoare extazul, împlinirea, contopirea etc.

De aceea nimic nu durează şi nimic nu intră în veşnicie. Ceea ce este trupesc doar cât trupul durează. Ceea ce e carnal se va sfârşi atunci când carnea din noi îşi va înceta impulsul, dorinţa, pofta sau instinctul.

Din Părintele Paulin de la PutnaIubire, spovedanie şi libertate, Editura Egumeniţa, 2008, p. 119-120


Articole Asemănătoare
5611

Nunta trebuie să fie aşa….

Femeia trebuie să se mântuiască prin bărbat şi bărbatul prin femeie. Ăsta e scopul căsătoriei, ai mers în faţa sfântului altar, acolo nu te-ai dus numai să-ţi spui pirostiile pe cap, apoi întorci spatele, faci o masă mare şi bogată şi de acolo începe viaţă nouă…! Apoi, dacă începem viaţa nouă aşa, nu ştim cât […]

Articole postate de același autor
524

Viaţa Sfinților Mucenici Chiric și Iulita

În cetatea Iconiei, din Licaonia, era o femeie tânără, de neam bun, anume Iulita, care se trăgea din seminţia împăraţilor Romei celor mai dinainte şi era creştină cu credinţa. Petrecând puţin timp cu un bărbat legiuit, ea a zămislit şi a născut de la dânsul un prunc de parte bărbătească, apoi a rămas văduvă. Iar […]