Acum Maica Domnului şade de-a dreapta Fiului ei; înaintea ei, a celei mai cinstite decât heruvimii şi mai slăvite decât serafimii, se închină toţi arhanghelii şi îngerii în ceruri, şi ei îi aduc slavă toţi credincioşii creştini pe pământ. Totuși, ea este pururea cu noi ‒ oriunde am fi şi oricum am trăi. Ea este gata totdeauna să ne dea ajutorul ei, să ne aline suferinţele, să reverse mângâiere în sufletul nostru chinuit, frământat şi pârjolit, şi în braţele sale de maică să ne liniştească, să ne mângâie, să ne sprijine şi să ne îmbărbăteze.
În inima ei de maică nu există „nu” pentru nici o rugăciune, pentru nici o rugăminte! Chiar mai mult decât atât, ca o mamă iubitoare aleargă degrabă către copilaşii ei, când aceştia suferă, se chinuiesc şi pier. Şi, ca Maică a Dumnezeului Celui Preaînalt, are har şi putere dumnezeiască să ne ajute.
Din Arhimandrit Chiril Pavlov, Lauda Maicii Domnului, Editura Egumenița, Galați, 2012, p. 6
