Din când în când auzim despre icoanele care plâng. Oamenii se îngrămădesc la aceste icoane şi se roagă la ele. Există însă şi în jurul nostru icoane vii, oameni care plâng fiindcă sunt flămânzi, sau singuri, sau handicapaţi, necăjiţi, bolnavi. Câtă atenţie dăm noi acestor icoane vii care plâng? Alergăm oare la ele ca să le ştergem lacrimile, să le aducem alinarea şi mângâierea lui Hristos?
Tu eşti icoana vie pe care Hristos a venit s-o refacă. Precum un chip dintr-un panou de pânză, întunecat de praf şi murdărie, chipul lui Dumnezeu din tine a fost desfigurat şi întunecat de păcat. Vino la El! Vino precum vameşul şi fiul pierdut! Vino cu pocăinţă, cerându-i îndurare: „Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului!”
Iar El nu numai că va reface chipul lui Dumnezeu în tine, ci te va face o adevărată icoană, o fereastră prin care lumea să poată vedea pe Hristos cel viu.
Extras din
Vitamine duhovnicesti pentru intarirea sufletului. Zi de zi cu Hristos de-a lungul anului bisericesc.
vol. 1/ Anthony M. Coniaris, Bucureşti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodoxă, 2009., p.347
