“Iată un om ‒ Singurul Om!” Duminica a IV-a dupa Paşti la Mănăstirea Curchi

1379

„Doamne, pe slăbănogul nu scăldătoarea l-a vindecat, ci cuvântul Tău l-a înnoit; şi nici boala cea de mulţi ani nu l-a împiedicat, că mai puternică s-a dovedit lucrarea glasului Tău; şi greutatea cea cu anevoie de purtat o a lepădat şi povara patului o a ridicat, spre mărturia mulţimii îndurărilor Tale, slavă Ţie!”

În Duminica a IV-a după Învierea Domnului (a Vindecării slăbănogului de la Vitezda), Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, înconjurat de un sobor de slujitori, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Curchi.

Evanghelia acestei Duminici (In. 5, 1-15) ne prezintă vindecarea unui slăbănog la scăldătoarea Vitezda. Bolnavul se afla în această stare de 38 de ani și nădăjduia că va sosi o zi în care va putea intra primul în miraculoasa scăldătoare a cărei apă devenea tămăduitoare prin tulburarea ei de către îngerul Domnului.

Să nu credem că această pildă nu ne privește. De prea multe ori meseria noastră este de slăbănog. Este încercarea de a da vina pe alţii, de a aştepta totul de la ceilalţi, de a ne scuza la nesfârşit, de a sta paralizat în propriile neputinţe şi păcate, suferind de paralizie spirituală şi privind cu invidie la cei care se mântuiesc.

Nu putem spune asemenea slabănogului: „Doamne, nu am om”. Căci „Iată un om ‒ Singurul Om! Este Domnul ‒ mai milostiv decât o rudenie sau un prieten, mai lucrător decât o slugă. El nu S-a pornit pe această cale lungă şi ostenitoare din Galileea până la Ierusalim pentru ziua de sâmbătă şi de sărbătoare, ci pentru acest om în suferinţă. (Sfântul Nicolae Velimirovici)

„Biserica este un spital duhovnicesc, iar într-un spital sunt şi doctori şi asistenti, şi vizitatori şi oameni care s-au vindecat, dar mai ales sunt oameni bolnavi. Şi nu poţi zice: „Ce spital învechit mai e și ăsta, care e plin de bolnavi?”. Sigur, nu se vor vindeca toţi cei din spital, unii vor muri, cu deosebirea că morţii din Biserică pot fi înviaţi prin puterea Stăpânului Hristos. Aceasta este minunea, că în Biserică cel mort prin păcat poate învia întru viaţa veşnică.”

sursa manastireacurchi.md


Articole postate de același autor
4925

Lacrimile, pași către vindecarea sufletului

Calea lacrimilor este una din cele mai sigure pentru a ajunge la persoana deplină. Prin lacrimi, toate puterile sufletului se împreunează şi astfel, ne putem ridica la putinţa de a-L iubi pe Dumnezeu şi pe aproapele, după porunca Dumnului. Este o anumită plinătate în persoana care plânge înaintea lui Dumnezeu, căci inima şi mintea sunt unite. […]