Din Arhimandritul Arsenie Papacioc, Scrisori către fiii mei duhovnicești, Mănăstirea Dervent, Constanța, 2000, p. 184


Din Arhimandritul Arsenie Papacioc, Scrisori către fiii mei duhovnicești, Mănăstirea Dervent, Constanța, 2000, p. 184

Deseori oamenii vorbesc una, dar fac alta. Vă închipuiți cum ar fi dacă tot ce cunoaştem cu mintea am practica în viaţă? O femeie văduvă avea doar un băieţel de 12 ani. De la o vreme ea s-a îmbolnăvit şi, neputând să se ridice din pat, era îngrijită de băiat, care, cu multă stăruinţă, făcea […]

Cine îşi reţine şi îşi înfrânează limba, acela îşi înfrânează şi trupul. Cine îşi stăpâneşte limba, va scăpa de orice rău ce provine de la limbă. Limba este un rău neînfrânat. Mulţi au căzut de ascuţişul săbiei, dar mai mulţi din cauza limbilor, pentru că limba este sabie cu două tăişuri, care pe nesimţite înjunghie […]