Din fericire, Dumnezeu a lăsat printre noi şi astfel de oameni care ştiu a face mult şi a vorbi puţin

322

Deseori oamenii vorbesc una, dar fac alta. Vă închipuiți cum ar fi dacă tot ce cunoaştem cu mintea am practica în viaţă?

O femeie văduvă avea doar un băieţel de 12 ani. De la o vreme ea s-a îmbolnăvit şi, neputând să se ridice din pat, era îngrijită de băiat, care, cu multă stăruinţă, făcea curat în casă, aducea apă, făcea focul şi chiar prepara de mâncare pentru ambii. Odată el s-a întors de la şcoală cu ochii plânşi, la întrebarea maicii, ce s-a întâmplat, el a răspuns, că a primit o notă insuficientă pentru că nu a putut comenta cuvântul „caritate”.

Din fericire, Dumnezeu a lăsat printre noi şi astfel de oameni care, neînvăţând prea mult teoria lucrurilor, ştiu a face mult şi a vorbi puţin.

Pr. Alexandru Iamandii
Extras din 153: Veniti de pranziti, Editura Cu drag, Chişinău 2012, p.169-170


Articole Asemănătoare
662

Pilda cu oaia cea pierdută

Pilda cu oaia cea pierdută. Ce se spune în această pildă? Că dacă cineva, cioban fiind, păstor de oi fiind, pierde o oaie din o sută de oi, le lasă pe cele nouăzeci şi nouă şi se duce şi o caută pe cea pierdută, şi când o găseşte – fiţi atenţi – „se bucură de […]

Articole postate de același autor
354

„Dacă tinereţea ar şti… dacă bătrâneţea ar putea…”

– Prea Cuvioase, ce diferenţă credeţi că există între inteligenţa tinereţii şi înţelepciunea bătrâneţii? – Vă răspund printr-o cugetare franţuzească: „Dacă tinereţea ar şti… dacă bătrâneţea ar putea…”. Acesta-i răspunsul. – Ce etalon credeţi că trebuie să aibă tinerii pentru măsurarea faptelor lor? – O permanentă trezie! – Şi cum o găsim? – Totul este […]