Actualitate

Dacă nu vom avea grijă de tineretul nostru, ne vom căi amarnic peste o vreme

460

Moneda de schimb pentru viață rămâne tot bănuțul văduvei! Dar românul nu-i plătit în tara sa cât muncește, de asta pleaca unde vede cu ochii. Și cine nu-l plateste? Ai lui nu-l plătesc, pentru bani mulți ar fi în stare să-l stoarcă pe aproapele său, să-l omoare. Goana după bani, după avere, a urâțit lumea noastră.

Azi, oamenii trăiesc pentru formă și sunt așa de timorați încat nici nu mai vor să afle Adevarul, nicidecum să-L mai apere .

Suntem tot mai slabi, mai obosiți, mai tracasați de lumea aceasta interesată să descompună națiunile și viața noastră. Exista o continuă tendință de descompunere și o tendință negativă asupra finiței noastre spirituale, ortodoxe și soluția este să ne păstram credința în care ne-am născut, în ciuda tuturor greutăților.

Tineretul este intoxicat metodic cu ideea de violență, este distrus metodic cu sensibilitatea sa, cu sufletul său. Dacă nu vom avea grijă de tineretul nostru, ne vom căi amarnic peste o vreme. Tineretul e ca o investiție pentru viitor. Dacă investești bine talantul, o să trăiești bine la bătrânețe. Dacă investești prost talantul, ai să tragici ponoasele. De asta, semnele viitorului pot fi citite în comportamentul nostru și al tinerilor de azi. Pentru lipsa noastră de orientare de azi ne vor judeca tinerii peste o vreme. Ce le spunem? Că n-am stiut? Că nu ne-a pasat? Cu scuze nu repari ceea ce ai stricat din egoism sau din indiferență.

Adrian Alui Gheorghe, Cu părintele Iustin Pârvu – despre moarte, jertfă și iubire, Editura Conta, Piatra Neamț, 2006, p.190


Articole Asemănătoare
312

Să preferăm a fi nedreptăţiţi

Să simţim răutatea celuilalt ca pe o boală care îl chinuieşte şi îl face să sufere şi din care nu poate scăpa. Pentru aceasta să-i privim pe fraţii noştri cu bunăvoire şi să ne purtăm cu nobleţe, zicând înlăuntrul nostru, cu simplitate, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne, ca să se întărească sufletul nostru […]

Articole postate de același autor
7523

O, Doamne, cât curaj îi trebuie unui om ca să-şi dezgolească sufletul în faţa altui om!

Sâmbătă seara, când a sosit părintele stareţ, toate păcatele mele erau scrise pe hârtie. După ce m-am pre­zentat, exprimându-mi dorinţa de a mă spovedi, am îngenuncheat. Bătrânul Simeon m-a primit cu toată bu­năvoinţa. Şi-a luat veşmintele şi a început să citească rugăciunile cu un glas blând şi domol. Când s-au termi­nat moliftele, l-am prevenit pe […]