Dă-l lui Dumnezeu

8024

„Dă-l dracului!” a spus cineva unui prieten ce suferise o nedreptate din partea cuiva. Răspunsul primit a fost cu adevărat insuflat: „El s-a şi dat lui, dar eu aş vrea să-l dau lui Dumnezeu. A-ţi iubi vrăjmaşul înseamnă a-l da lui Dumnezeu.

Un om a cumpărat o moşie. Într-o zi, pe când îşi cerceta proprietatea, s-a întâlnit cu vecinul de alături. „Nu te uita cum e acum, i-a spus vecinul, căci când ai cumpărat bucata asta de pământ ai cumpărat şi un proces cu mine. Gardul tău este aşezat la zece picioare mai încolo, pe terenul meu.”

Acesta ar fi începutul clasic al unei vrajbe ce se poate întinde veacuri de-a rândul şi poate crea generaţii întregi de duşmani. Dar noul proprietar a zâmbit şi a zis: „Mă gândeam că o să dau aici de nişte vecini prietenoşi, şi aşa va fi, iar tu mă vei ajuta. Mută gardul unde vrei şi trimite-mi actele. Vei fi şi tu mulţumit, iar eu voi fi fericit.”

Ei bine, gardul nu a mai fost mutat şi potenţialul duşman nu a mai fos niciodată acelaşi, ci a devenit un vecin prietenos. Apa dragostei a învins focul urei.

Extras din

Vitamine duhovnicesti pentru intarirea sufletului. Zi de zi cu Hristos de-a lungul anului bisericesc. vol. 1/ Anthony M. Coniaris, Bucureşti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodoxă, 2009., p.356


Articole Asemănătoare
778

Fiecare se lasă pe sine, nepăzind nimic, şi cere de la aproapele său păzirea poruncilor

Când un gând rău stăruie înlăuntrul nostru, riscăm să devenim robii lui: „Un gând care zăboveşte arată împătimirea omului” (Sfântul Marcu Ascetul). La rândul ei, împătimirea faţă de lucruri naşte dorinţa de a le dobândi. Când mintea se desprinde de hrana cerească şi de aducerea aminte a celor cereşti, ea se predă necondiţionat lumii materiale […]

Articole postate de același autor
385

De departe, popi. De aproape, preoţi

E cea mai blamată categorie socială din România. I s-a repartizat rolul burghezimii din scenariul comunist al luptei de clasă. Sunt consideraţi avari, evazionişti, oportunişti, înguşti la minte. Mereu abonaţi la bugetul ţării, ei sunt cei ce „sug sângele poporului”. Mai nou, sunt homofobi, deci antieuropeni, deci putinişti. Când vor dispărea ei, ţara se va cocoşa […]