Cuvioasa Parascheva cinstită prin acte de milostenie la Centrul Social-Misionar de la Catedrala Sf. Vineri din Chișinău

1517

Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, a fost marcată de voluntarii Centrului Social-Misionar de la Catedrala „Înălțarea Domnului” (Sf. Vineri) prin mai multe acte de milostenie.

Acțiunile au fost săvârșite cu binecuvântarea părintească a ÎPS Mitropolit Vladimir și având exemplul frumos al milosteniei oferit chiar de Cuvioasa ocrotitoare a Catedralei, cât și a Cantinei Sociale „Cuv. Parascheva” de la Centrul Social-Misionar „Icoana Maicii Domnului Bucuria tuturor celor necăjiți”.

Astfel, de daruri și ajutor material au beneficiat mai multe familii defavorizate, dar și instituții sociale din țară, care au primit mobilă, ghiozdane cu rechizite școlare, haine și încălțăminte de iarnă, jucării și hrană pentru copii, produse alimentare și igienice, pâine, fructe, dar și ajutor financiar.

La vârsta de 10 ani, Cuvioasa Parascheva mergând la biserică, a auzit citindu-se Evanghelia zilei, şi anume dialogul dintre Mântuitorul şi tânărul bogat (Matei 19, 16-26). „Dacă vrei să fii desăvârşit, du-te şi vinde-ţi averea ta, dă-o săracilor, şi vei avea comoară în cer; apoi vino şi-Mi urmează Mie”, i-a zis Mântuitorul tânărului bogat care voia să moştenească împărăţia lui Dumnezeu. „Pentru mine vorbeşte”, a zis micuţa Parascheva. Şi, ieşind din biserică, a dat hainele sale primei fete sărace pe care a întâlnit-o şi s-a îmbrăcat cu hainele ei rupte. Făcea deseori acest lucru. Îşi împărţea hainele copiilor săraci şi mâncarea o dădea copiilor din şcoală.

Într-o zi, pe când mergea împreună cu îngrijitoarea ei, a întâlnit o fetiţă îmbrăcată cu haine rupte. I-a fost milă de ea şi a vrut să o ajute, însă deoarece nu avea la ea bani, se pregătea să-i ofere crucea din aur pe care o purta la gât. Îngrijitoarea ei a încercat să o împiedice spunând că nu este bine să-şi dea de pomană crucea. Parascheva a răspuns: „Crucea ne-a învăţat să fim milostivi. Cum este posibil ca bijuteria mea scumpă să nu poată fi folosită drept milostenie şi mângâiere pentru această fată săracă?” Imediat i-a dat crucea fetiţei care, după prima clipă de surprindere, a binecuvântat cu lacrimi în ochi pe binefăcătoarea sa.

Altă dată, într-o iarnă foarte rece, şi-a dăruit paltonul unor copii care sufereau de frig pe stradă.

Acestea sunt doar câteva exemple ce ar trebui să ne pună pe gânduri şi să ne inspire în faptele bune care ne îmbracă credinţa.

Sectorul Sinodal Activitate Socială și Caritate,

Sursa: mitropolia.md


Articole postate de același autor
893

Cea mai frumoasă poveste de dragoste pe care o ştiu…

În urmă cu câţiva ani, într-un spital dintr-un oraş oarecare, pe patul de moarte, un tânăr îşi doarea foarte mult să o cunoască pe asistenta care-l îngrijea. El fusese accidentat foarte puternic (un accident de maşină, cumplit). În urmă cu mulţi ani avusese o dragoste într-o tabără de iarnă, undeva în nordul ţării, şi se […]