Cugetări în perioada Postului cel Mare. Ziua întâi. Începutul îndreptării noastre

2117

După Vecernia Iertării parcă am intrat în alt timp şi spaţiu. Lumea creştină îşi cere iertare, îşi urează post binecuvântat, lasă cumva celelalte griji pe plan secund, începe să postească, aprinde candele, porneşte rugăciunea…

Atât de frumos! De nedescris! Însă nu durează prea mult această atmosferă. O bună parte dintre credincioşi renunţă la linişte, pace, rugăciune… şi revine la cele vechi. Şi după cum nu durează prea mult schimbarea noastră, prea puţine roade dobândim. Nu e posibil ca omul să se schimbe radical în 40-50 de zile. E un proces care durează întreaga viaţă. Însă fiecare post e un bun prilej să ne înfrânăm şi să omorâm măcar o parte din omul vechi, păcătos, pentru a fi mai vrednici de Înviere.

De astăzi avem şansa să (re)pornim pe calea îndreptării noastre, să (re)dobândim ochii adevăraţi, cu care ne-am vedea propriile păcate şi am avea poftă de o viaţă mai curată. Să fugim de păcatul virtuţii înşelătoare, crezând că suntem mai buni comparându-ne cu unii din jurul nostru. În toate să ne raportăm doar la Dumnezeu şi atunci ne vom vedea adevărata faţă.

„Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele (păcatele) mele şi să nu osândesc pe fratele meu!”, cerem prin rugăciunea Sf. Efrem Sirul, pe care o rostim din prima zi a postului. Anume de această vedere avem mare nevoie. Or, păcatul aduce întuneric, încât nu doar că nu vedem păcatele noastre, ci le îndreptăţim, cu ele ne lăudăm şi altora le recomandăm. Pentru noi avem scuze, pentru alţii nu! Un proverb spune tare înţelept: „Altora să ierţi întotdeauna, iar ţie niciodată!”. Fie ca prin acest post să ne iertăm toţi duşmanii şi să începem a ne condamna pentru cele săvârşite. Asta e starea firească a creştinului!

Preot Octavian Moşin


Articole Asemănătoare
2446

Dragostea care ne sminteşte

Odată a trebuit să mă duc la gară să întâmpin un pachet de cărţi de la Bucureşti. Pentru că încurcasem autobuzele, am ajuns cu o oră mai devreme. Am hotărât să nu mă mai plimb aiurea încolo şi încoace şi m-am aşezat pe o bancă. Era foarte frig şi eu m-am folosit de prilej pentru […]

Articole postate de același autor
2103

Catehizarea înaintea Botezului şi Cununiei – revenirea la normalitate

Zilele acestea am observat doi bravi slujitori, pe părintele Nicolae Ciobanu din parohia Cruglic, Criuleni şi părintele Maxim Melinti din parohia Ghidighici, Chişinău, dar cunosc şi alţi slujitori din republică, care încearcă să catehizeze credincioşii dinaintea Tainelor Botezului şi Cununiei. Este foarte dificil de a realiza acest lucru atâta timp cât nu există un consens […]


Foto