Actualitate

Cine-L omoară pe Hristos? Discuţie cu arhim. Augustin (Zaborosciuc)

3224

Miercuri, 23 noiembrien 2016, arhimandritul Augustin (Zaborosciuc), nevoitor al mănăstirii Curchi, s-a întâlnit cu tinerii Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi. Tema propusă a fost: Cine-l Omoară pe Hristos? Într-un anumit sens fiecare dintre noi o face.  Noi nu-i permitem să intre în viața noastră, izgonind harul Lui să lucreze în sufletele noastre. Noi suntem cei care I-am închis ușa sufletului nostru, și nu-L lăsăm să intre și să schimbe lăuntrul nostru. Dumnezeu nu iubeşte, el este iubire, El nu are nevoie de jetfele noaste, de postirea şi metaniile noastre, ci de schimbarea vieţii şi înţelegerea sensului existenţei noastre. 

Hristos, inclusiv ca persoană istorică, dar îndeosebi ca Fiul Lui Dumnezeu, de 2000 de ani şi până astăzi, provoacă nelinişte, cuiva îi provoacă supărare, sau îi este o piedică pentru ca să trăiască după bunul plac. Dacă pentru unii Hristos este Cel, pentru care au venit la Biserică, altora Hristos le încurcă în Biserică. Atât Evanghelia, cât şi învăţătura sa, nu este o povestire despre timpurile de demult, este un adevăr pe care trebuie să-l cunoaştem, dar îndeosebi trebuie să-l trăim. În Biserică noi nu comemorăm careva timpuri şi evenimente, noi le trăim prin participarea la ciclul sărbătorilor din cursul anului bisericesc. 

Evanghelia lui Hristos, pe lângă mesajul pe care-l aduce de fiecare dată, ne mustră, ne mângâie şi iar ne mustră, nu pe cei din jur, nu pe cei din afară, ci ne mustră pe noi, cei care ne declarăm creştini. Şi dacă ne punem întrebarea "Cine-l omoară pe Hristos?", sau "Cine nu-i dă voie Lui Hristos să lucreze în vieţile noastre?", să nu căutăm răspunsul la cei din jur, în împrejurări şi fapte istorice, vina o purtăm noi şi numai noi. 

Sensul postirii, a rugăciunilor noastre, sensul tuturor nevoinţelor este să-L facem pe Dumnezeu părtaş al vieţii noastre, să înţelegem sensul existenţei noastre, sensul existenţii Bisericii şi a întâlnirii în ea a omului cu Dumnezeu. Să-L aducem pe Hristos lângă noi. Să-I spunem toate. Căci dacă noi Îl vom face părtaş pe El la viaţa noastră pământească, şi El ne va face părtaşi pe noi la viaţa Lui cerească.

A consemnat Natalia Lozan

*

 


Articole Asemănătoare
35

Iubirea de Dumnezeu și iubirea de sine. Discuție cu Pr. Mihail Tihonov

Îl iubim pe Dumnezeu când ascultăm şi împlinim cuvântul Lui, când ne conducem viaţa după voia Lui, când suntem milostivi aşa cum El este milostiv cu fiecare dintre noi. Îl iubim pe Dumnezeu, când tindem să ne asemănăm cu El. Însă de multe ori iubirea de sine ne distruge relația noastră cu Dumnezeu, pentru că pentru noi […]

Articole postate de același autor
611

Din clipa în care ne întoarcem la Dumnezeu, începe un proces de tămăduire fundamentală

El ne tămăduieşte sufletul din orice boală dându-i energii noi, luminându–l cu o lumină neînserată. Experienţa străveche a vieţii în Biserică a dovedit fără greş faptul că pentru rugăciune, adică pentru Dumnezeu, nici o boală a duhului nu este incurabilă. Putem să ne naştem în cele mai nefavorabile împrejurări. Putem creşte în medii ignorante, dure […]