Un medic creştin mărturisea unui coleg al său la sfârşitul carierei sale : „Timp de 30 de ani am scris pacienţilor mai multe reţete, dar sunt convins că pentru toate suferinţele omeneşti cel mai bun medicament este iubirea.”
„Dar dacă nu ajută?” – întrebă prietenul. ” Dublează doza, răspunse medicul, şi până la urmă va ajuta.”
Pr. Alexandru Iamandii
Extras din 153: Veniți de prânziți, Editura Cu drag, Chişinău 2012, p.115
Un sfânt episcop, când ieșea pe ușile împărătești să împărtășească poporul, vedea cum se apropiau unii oameni cu feţele întunecate. Aceștia, imediat ce primeau nemuritoarele Taine, nu erau înghiţite și ardeau singure. Alţii însă, se apropiau cu feţele luminate și îmbrăcaţi în veșminte albe și primeau Trupul și Sângele Domnului cu evlavie. Pe aceștia, Sfânta […]
Un părinte evlavios mi-a povestit despre un frate slujitor, care, nefericitul, era foarte neatent când slujea. Neatenţia lui era atât de mare încât mărgăritarele sfântului Trup şi picăturile Sfântului Sânge se risipeau peste tot, fie când se împărtăşea el, fie când îi împărtăşea pe credincioşi. În nepăsarea lui obişnuia să zică: „Lasă, frate, că n-a […]
