Un medic creştin mărturisea unui coleg al său la sfârşitul carierei sale : „Timp de 30 de ani am scris pacienţilor mai multe reţete, dar sunt convins că pentru toate suferinţele omeneşti cel mai bun medicament este iubirea.”
„Dar dacă nu ajută?” – întrebă prietenul. ” Dublează doza, răspunse medicul, şi până la urmă va ajuta.”
Pr. Alexandru Iamandii
Extras din 153: Veniți de prânziți, Editura Cu drag, Chişinău 2012, p.115
Se spune, că era odată un om atât de bogat, încât i se dusese vestea peste şapte sate. Dar pe cât era de bogat, pe atât era de zgârcit; ştia numai să ia, iar de dat nici pomeneală. Să facă milostenie, sau să-şi pomenească la Biserică morţii, căci părinţii lui muriseră de câţiva ani, sau […]
Mamă, ştii tu, oare, datoria ta? Ştii tu cât de sfântă este, Dar şi cât de grea? Ştii tu, oare, ce te-aşteaptă Dumnezeu să fii Pentru El, şi pentru lume Într-ai tăi copii? Mamă, nu uita datoria ta, Nu uita răspunsul greu Către Dumnezeu. Mamă, nu uita că fiul, Care-l ţii la piept Poţi să-l […]
