Astăzi, Nunta şi-a pierdut aureola ei sfântă şi şi-a căpătat un spirit de mânie. Creşterea pe care copilul o primea în familia lui a ajuns astăzi să fie doar alimentaţie, îmbrăcăminte şi trimiterea la şcoală, din partea părinţilor. Cândva, politicienii statului puteau avea încredere în instituţiile de învăţământ, pentru că acestea dădeau educaţia necesară cetăţenilor ca să devină oameni cu entuziasm, cu caracter puternic.
Astăzi, şcolile au încetat să fie instituţii de educaţie şi au devenit instituţii de degradare, din cauza supraîncărcării tineretului cu bagaj exagerat şi diversificat de cunoştinţe. Astăzi, educaţia copiilor este abandonată. Familia şi şcoala nu mai oferă educaţie copilului. Familia oferă doar hrană şi îmbrăcăminte, iar şcoala umple mintea copilului cu informaţii. Familia îi umple stomacul copilului, iar şcoala îi umple capul. Inima însă nu i-o umple nimeni, în afară de el însuşi şi de soartă. Pentru inima şi caracterul lui, copilul singur trebuie să se îngrijească, dacă nu i-o ia înainte „soarta”.
(Sfântul Nicolae Velimirovici, Omilii despre pocaință, dragoste și optimism, Editura Doxologia, 2016)
