Creștinii ortodocși au intrat în Postul Paștelui, cel mai strict de peste an. Timp de șapte săptămâni, credincioșii vor exclude din meniu carnea, mezelurile, ouăle și lactatele. Nutriționiștii le recomandă celor care au decis să postească să consume mai multe fructe și legume pentru a menține un echilibru nutrițional pe parcursul acestei perioade. Preoții însă […]
Dacă tot suntem în Postul cel Mare, mai multă lume ne întreabă de câte ori să mănânce pe zi. La început de post am explicat că de luni până vineri se recomandă doar o ușoară gustare pe zi, iar sâmbăta și duminica două mese cu legume fierte, dezlegându-se la ulei și vin. Însă totul este […]
Mai mulți credincioși ne adresează această întrebare, legată de felul postirii în aspect alimentar. Conform tradiției încetățenite în Biserică, se postește mai strict în prima săptămână a postului (în special în primele două zile) și în Săptămâna Patimilor, când credincioșii sunt îndemnați la postire completă sau, pentru cei care nu rezistă, ajunare până spre seară, […]
eși cuvântul „sec” din sintagma „lăsatul secului” este înțeles ca fiind sinonim cu ideea de uscat sau lipsit de grăsime, liturgistul Badea Cireșanu afirmă că acesta provine, mai degrabă, din deformarea expresiei „lăsatul seculului”, în care „seculul” este chiar secolul, adică veacul, timpul secular, lumesc. Astfel, pe lângă postul alimentar, cu bucate uscate, suntem chemați […]
Din Duminica Floriilor, care deschide Săptămâna Patimilor, până în Duminica Tomei (numită în popor şi „Paştele cel mic“), care încheie Săptămâna Luminată, creştinătatea trăieşte toiul timpului pascal. (,,Ciclul pascal” se întinde, altminteri, până la Rusalii.) Dacă săptămâna de după Înviere, purtând pecetea luminii, este una de binecuvântată bucurie, cea dintre Florii şi Înviere, purtând pecetea […]
Cuvinte despre post, pe care marele duhovnic Părintele Cleopa Ilie le rostea adeseori: 1. Postul este o faptă de virtute, cu lucrare de înfrânare a poftelor trupului şi de întărire a voinţei, o formă de pocăinţă, deci un mijloc de mântuire. 2. Rostul postului este folosul trupului şi al sufletului, pentru că întăreşte trupul şi […]
Perioada Postului Mare s-a constituit în exclusivitate în funcţie de postul pregătitor în vederea Paştelui. Acesta a rămas elementul esenţial al convertirii şi al efortului ascetic întreprins în timpul celor 40 de zile, de aceea canoanele sinoadelor îl fac obligatoriu pentru toţi. Ulterior s-a adăugat o serie de alte prescripţii disciplinare impuse de atmosfera de […]
1) Pentru că suntem prea îngăduitori cu noi înşine Greutatea unui post este percepută în funcţie de cum se raportează omul la el însuşi: asprimea postirii este invers proporţională cu îngăduinţa pe care o manifestăm faţă de noi. Cu cât cineva este mai necruţător cu patimile sale, cu cât îşi înfrânează mai mult mintea, pântecele […]
„Mai înainte de toate cele ce se păzesc, păzeşte-ţi inima, căci din ea izvorăşte viaţa.” (Pilde 4:23) 1. Gospodarul îşi păzeşte de păsări ţarina însămânţată, şi de omizi livada şi îşi păzeşte de fiare stâna, dar nimic altceva nu îşi păzeşte gospodarul precum casa de tâlhari, de foc, de ape, de fulgere, şi de toată […]
Prima săptămână a Postului Mare se deosebeşte printr-o stricteţe deosebită, iar Sfintele Slujbe sunt mai prelungite. În primele patru zile (luni, marţi, miercuri, joi) la Vecernia mare se citeşte canonul Sf. Andrei Criteanul cu rugăciunile la stihul „Miluieşte-mă, Doamne, miluieşte-mă”. În vinerea primei săptămâni a Postului Mare, la Liturghie, după rugăciunea amvonului, are loc sfinţirea colivei, […]
