Viaţa nu trece, ci se prelungeşte
O ştiu şi eu, şi tu, de bună samă,
Şi nimenea, iubind, nu-mbătrîneşte,
Ci ca o stea, spre ziuă, se destramă.


Viaţa nu trece, ci se prelungeşte
O ştiu şi eu, şi tu, de bună samă,
Şi nimenea, iubind, nu-mbătrîneşte,
Ci ca o stea, spre ziuă, se destramă.

O mamă îi spunea părintelui Epifanie cât de neliniştită este pentru copiii ei, nu cumva să păţească ceva sau să li se-ntâmple ceva rău. „Îmi fac o mie de gânduri cu mintea mea.” Răspunsul părintelui a venit rapid, zguduitor: „Şi cine ţi-a zis că sunt ai tăi copiii? Sunt ai lui Dumnezeu, sunt mieluşeii Lui […]