Când te crede Dumnezeu?

7122

Un om, avea urâtul obicei să critice mâncarea pe care i-o punea în faţă soţia lui, la fiecare masă. Apoi, îşi împreuna mâinile cu umilinţă şi cu pietate se ruga pentru mâncare, mulţumea şi cerea binecuvântare . Într-o zi dupa obişnuita combinaţie nemulţumire-mulţumire pentru mâncare, fiica lui îl întrebă…

-Tati…Dumnezeu ne aude când ne rugăm?

-Sigur că da, răspunse el convins; El ascultă fiecare rugăciune ce-o înălţăm către El.
Ea facu o mica pauză şi apoi întrebă din nou…

-Dar…ne aude şi în restul timpului?

-Sigur că da, zise el încurajat de întrebările cu nuanţă duhovnicească pe care i le punea micuţa lui…

-El aude orice cuvânt pe care îl rostim…

Din nefericire mândria lui se schimbă în umilinţă când fetiţa lui îl întrebă nedumerită…

-Atunci tati…când te crede Dumnezeu? Când esti nemulţumit de mâncare sau când îi mulţumeşti pentru ea?


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
164

„Doamne, iartă-mă, îmi dau seama că sunt un mare păcătos!”

Îmi amintesc că în zilele tinereţii mele, când eram adolescent, o cunoscută a mamei mele – persoană educată, destul de religioasă – îi spunea mamei: „A venit postul, trebuie să postesc, să mă pregătesc de spovedanie, de împărtăşa­nie… mă gândesc, şi nu văd nici un fel de pă­cate…”. Atunci, băieţel fiind, m-am mirat, mi s-a părut un lucru foarte […]

Articole postate de același autor
298

Lupta pentru virtute şi har se câştigă prin ispite

Cu toate că nu sunt de la Dumnezeu, ci de la duhurile necurate, de la lume şi de la om, Dumnezeu permite ispitele, ele fiindu-ne de folos din mai multe pricini şi anume: ispitele sunt şcoala smereniei, deoarece pun la încercare puterea, mândria, răbdarea şi neputinţa noastră. Oricât ar fi de supărătoare , ispitele ne […]