Biserica ,,Sfântul Dumitru'' din Chișinău își îndeplinește pe deplin misiunea socială. Astfel, în curtea ei există Centrul Social de Creație ,,Agapis'', care adună sute de copii din familii social-vulnerabile și cu dizailități pentru a le oferi ore de pictură, sculptură în lemn, desen și broderie.
Discutând cu părintele Andrei Rusu, am aflat mai multe amănunte despre Centrul Social de Creație ,,Agapis''. Astfel, părintele ne-a spus că biserica ,,Sfântul Dumitru'' întotdeauna a fost cunoscută prin desfășurarea multor activități social filantropice. Încă de la întemeierea ei activau câteva școli duminicale, diverse ateliere prin care tinerii erau învățați anumite meșteșuguri. Aceste activități s-au desfășurat până în anul 1943, atunci când biserica a fost închisă.
În anul 1989 parohul bisericii, Pavel Borșevschi a găsit biserica într-o stare deplorabilă, iar o dată cu începerea vieții pastorale și demararea lucrărilor de restaurare a bisericii, părintele a început și lucrarea de caritate, filantropică și cea de educație, care este indispensabilă unei biserici. Din anul 1994 când a venit părintele Vasile Ciobanu și preoteasa Larisa, această activitate a luat o altă amploare . Dânșii au început să organizeze totul după un orar anume, pus bine pe anumite direcții.
Părintele ne-a mai comunicat că în anul 2004 centrul a fost înregistrat ca o organizație non-guvernamentală și respectiv, s-a trecut la o altă etapă gândindu-se la o clădire mai mare, pentru că era dificil să se lucreze cu sute de copii într-un spațiu foarte mic. Acest an a fost unul de răscruce în activitatea centrului, pentru că atelierul de pictură, de broderie și cel de meșteșugit în lemn și-a început activitatea cu profesori bine calificați și dornici de a investi în acei copii.
Din anul 2012 s-a început demararea lucrărilor de construcție a unei clădiri mai mari, care coninuă și astăzi.
Actualmente, la centru vin în jur de 260 de copii care pe lângă faptu că participă la activitățile atelierelor, aceștia mai vin și la școala duminicală în care se desfășoară orele de religie și corul bisericesc. Parohia a pus la dispoziția acestor copii spațiile necesare, unde domnește o atmosferă de rugăciune și creație, inventar și material necesar, mobilier, mașini de cusut, un calculator, lemn, diverse instrumente, albume de desen, rechizite, mingi și badminton. Totul este gratis. Banii obținuți din lucrările vândute la diverse expoziții sunt împărțiți egal copiilor.
Pe lângă cele relatate, părintele Andrei Rusu a mai punctat faptul că trebuie să fim conștienți că biserica fără misiunea socială nu poate fi numită biserică.
,,Pornim de la spusa Sfîntului Apostol Iacob, că credința fără fapte moartă este. De aceea, pe lângă misiunea de pastorație, este neapărat nevoie și de îndeplinirea misiunii sociale. O biserică nu își poate îndeplini adevărata sa misiunea fără de activitatea socială. Din păcate astăzi această misiune lipsește din multe biserici.
Este evident că am fost afectați de perioada comunistă, dar după 20 de ani avem libertatea de a acționa și de a implica cît mai frumos societatea. Eu sunt de părerea, că ar trebui să terminăm cu restaurarea și reconstrucția bisericilor și ar trebui să ne angajăm mult mai mult în sfera socială. Astfel, biserici noi nu mai e cazul de construit, dar chiar este nevoie de construirea unor azile de bătrâni, case pentru copii și spitale. Biserica fără activitatea socială este o biserică moartă, în care
suntem pricepuți ca prestatori de servicii religioase și afaceriști. În cazul în care nu avem activitatea socială, atunci pe drept cuvânt am putea fi numiți așa, or biserica întotdeauna a avut misiunea ca cu o mână să ia și cu alta sa dea, astfel putem spune că biserica este vie întru Hristos’’.
Maria Cucută- Rujină pentru Altarul credinței
