Ne spune Apostolul să luăm „sabia Duhului care este Cuvântul lui Dumnezeu”; iar puterea acestei săbii ne-o arată Scriptura în altă parte, unde zice: „Cuvântul Meu nu este oare ca focul – zice Domnul – şi ca un ciocan care sfărâmă stânca?”.
Şi totuşi, în pofida tuturor aparenţelor, îndrăzneala creştină, războiul, armele şi săbiile creştine, curajul şi eroismul creştin nu au nimic comun cu violenţa, cu forţa sau cu războaiele sângeroase ale lumii.
Demetrius, eroul creştin din Cămaşa lui Hristos, întrebat de împăratul Tiberiu, răspunde:
„– Prefer să mă bat cu arme, Maiestatea voastră, răspunse Demetrius cu îndrăzneală.
– Şi care este arma ta favorită? strigă Tiberius. Paloşul? Pumnalul?
– Adevărul, Maiestate, răspunde Demetrius”.
Aceasta este, prin urmare, prima armă cu care au luptat şi au biruit primii creştini. Căci oamenii care spun adevărul, care nu se mint pe ei înşişi şi nici pe alţii nu-i mint, la început par nişte slăbănogi, dar mai târziu devin cei mai tari.
(Arhimandrit Paulin Lecca, Adevăr și Pace. Tratat teologic, Editura Bizantină, București, 2003, p. 29)
