Îmi pare rău, nu am timp!

2843

Dumnezeule, eu plec

Oamenii

Se duc,

Vin,

Aleargă,

Mereu se grăbesc.

Bicicletele fug,

Mașinile fug

Camioanele fug,

Strada fuge,

Orașul fuge,

Toată lumea fuge.

Fug, să nu piardă timpul, să prindă timpul, să câștige timpul.

’’ La revedere, domnule, scuze, nu am timp’’

’’ Revin mai târziu, pentru că... nu am timp, întârzii’’.

Să merg la Biserică ? Îmi pare rău am niște urgențe, nu am timp...

Mă presează timpul, mi-ar fi plăcut să dau o mână de ajutor…

Nu e timp de meditat, nici de citit, sunt ocupat, muncesc fără răgaz...

Aș vrea să mă rog... dar nu e timp.

Înțelegi, Dumnezeule, nu am timp pentru Tine, Mântuirea poate să aștepte…

Copilul, se joacă, imediat primești răspunsul că e ocupat... pe mai târziu...

Școlarul, mereu cu temele sale pentru acasă, nu are timp... mai târziu...

Liceanul, are ore și de lucru, nu are timp... altă dată...

Tânărul, face sport, mereu iese undeva : tinerețea trebuie oarecum trebuie trăită din plin ! Nu e timp... altă dată

Mama și tata, au copiii, griji și nevoi, nu e timp... mai pe urmă... Buneii, cu copilașii și nepoții lor, nu au timp... mai târziu...

Iată, sunt bolnavi... cu grijile bărtâneții mereu și nu au timp... mai târziu...

Sunt pe moarte, nu au... Prea târziu !... Nu mai au timp...

’’Viața și moartea ți-am pus eu astăzi înainte, și binecuvântare și blestem. Alege viața ca să trăiești tu și urmașii tăi.’’

(Deuternomul 30 :19 Iertare celor ce se pocăiesc, osîndă celor împietriți)

Sursa : http://lasimandre.blogspot.md

traducere şi adaptare Victoria Botnari


Articole Asemănătoare
2362

Noi, cei de azi, nu mai plângem

Lamentabila stare lăuntrică în care se află mulţi dintre noi provine din înstrăinarea faţă de plâns. Noi, cei de azi, nu mai plângem. De aceea, de câte ori suntem împovăraţi de neajunsuri şi suferinţe, de câte ori nervii ni se încordează la maximum sau aşezarea lăuntrică ni se tulbură peste măsură, să nu-i învinovăţim pe […]

Articole postate de același autor
1909

Mândria este mama nesupunerii iar smerenia este izvorul ascultării

Pentru ca ascultarea şi supunerea să aducă pace, armonie şi fericire între oameni, e absolut necesar ca stăpânul casei, proiestosul bisericii sau împăratul vreunei cetăţi să asculte ei mai întâi de Dumnezeu şi să se supună întru totul voii Celui Atotputernic şi apoi să comande, potrivit poruncilor Domnului din cer. Mândria este mama nesupunerii iar […]