Actualitate

Poem pentru prieteni

5100

Nu pot să-ti dau soluţii pentru toate problemele vieţii,
nu am răspunsuri pentru îndoieli si temeri,
dar pot să te ascult şi să particip la zbuciumul tău.
Nu pot să schimb trecutul şi nici viitorul tău.
Dar când vei avea nevoie de mine voi fi alături de tine.
Nu pot să te opresc să nu te împiedici.
Dar pot să îţi ofer mâna, să te ajut să nu cazi.
Bucuriile , victoriile si succesele tale, nu sunt ale mele.
Dar, sunt foarte bucuros când te văd fericit.
Nu judec deciziile pe care le iei în viaţă.
Mă limitez să te susţin, stimulându-te şi ajutându-te,
dacă îmi vei cere.
Nu pot să-ţi fixez limitele activităţii tale,
dar îţi ofer şansa necesară pentru a spera mai mult.
Nu pot evita să suferi când o durere iţi rupe sufletul.
Dar pot plânge cu tine şi pot aduna bucăţile sufletului tau…
si tu vei fi din nou bucuros de viaţă.
Nu pot să-ţi spun cine eşti şi nici cine ar trebui să fii.
Pot numai să te iubesc aşa cum eşti şi să fiu prietenul tău.
In aceste zile m-am gândit la prietenii şi prietenele mele.
Nu erai nici primul, nici ultimul şi nici la mijloc.
Nu începeai şi nici nu încheiai lista.
Dormi fericit…
Răspândeşte vibraţii de iubire…
Ştii că suntem aici în trecere.
Înfrumuseţează-ţi relaţiile!
Profită de oportunităţi.
Ascultă-ţi inima. Fii încrezător în viaţă.

Pretind aşa de puţin… să fiu primul, al doilea sau al treilea din lista ta…
Îmi ajunge că vrei să-ţi fiu prieten.

Autor: J.L.Borges


Articole Asemănătoare
4506

O fată care a depăşit o anumită vârstă cum își mai poate găsi prieten?

Dacă o fată nu este prea îndrăzneaţă, cum poate să-şi găsească un prieten, având în vedere că a depăşit o anumită vârstă? Prima problemă este că nu trebuie să-şi găsească, ci să se lase găsită. Faptul că a depăşit o anumită vârstă, depinde ce înseamnă o anumită vârstă, pentru că 26 de ani nu este […]

Articole postate de același autor
8250

Mai vorbiți frate cu frate…

Spunea Părintele Stăniloae o vorbă mare: știți de ce se sinucid unii oameni? Pentru că, eu cred, se simt foarte singuri. Niciodată nu s-au simțit românii mai singuri ca astăzi și, mai ales, cei din orașe. Aceste blocuri mari, vopsite frumos pe dinafară, ne-au făcut să ne simțim ca în niște peșteri, carceri sau închisori. […]