Actualitate

Știți că se poate întâmpla să cerți un om și el să se simtă bine?

173

Cum să-i comunici unei persoane, dacă este necesar, că o altă persoană greșește, fără a cădea în păcatul judecății și al osândirii?

„Rugați-vă neîncetat” e valabil și aici! Puteți sesiza greșeala cu subtilitate. Să fiți întotdeauna foarte atenți – mai ales că voi folosiți mail-urile. Și acolo nici nu vă îmbie să ziceți ce gândiți – nu, deloc, niciodată! Fiți discursiv plăcuți. Poți să cerți un om și el să se simtă bine.

Știți că se poate întâmpla să cerți un om și el să se simtă bine? Acesta e darul profesoratului! Atunci veți fi profesori buni sau preoți buni, când reușiți să-i certați pe oameni și ei râd. Ei sunt bucuroși că-i cerți. Uite ce mi-a zis-o ăsta! Pe cuvântul meu de onoare!

Venise unul la mine cu fițe, că el făcuse nu știu ce. Și i-am zis: „Ești nărod, bă!”.

– „Părinte, dar cum vă permiteți?”

– „Bă, ești nărod, dar rău de tot!” Și o început să râdă. „Nu ești nărod?”

– „Ba da, Părinte!”

Uite, așa se comunică. Dar destinși, bucuroși. Până la urmă, faptul că ăla, săracul, e neputincios, nu-i vina lui…

Din Părintele Constantin Necula, Cum să ieșim din mediocritate, Editura Agnos, Sibiu, 2014, p. 59-60


Articole Asemănătoare
269

Pentru o relaţie roditoare cu Dumnezeu rugăciu­nea este vitală

Pentru o relaţie conştientă cu Dumnezeu şi roditoare, rugăciu­nea este vitală. Când eşti prie­ten cu un profesor extra­ordinar, ori cu un mare duhovnic sau cu un artist renu­mit, te îmbogăţeşti spiritual şi trăieşti o bucurie în preajma lui. De pildă, eu l-am slujit paisprezece ani pe Preafericitul Patriarh Teoctist, i-am fost alături atâ­ta timp şi, […]

Articole postate de același autor
3654

O socoteală – Predică la Duminica a XI-a după Rusalii

„Asemănatu-s-a împărăţia cerurilor omului împărat care a voit să se socotească cu slugile sale. Şi, începând să se socotească cu ele, i s-a adus un datornic cu zece mii de talanţi”(Matei 18, 23-24). A fost, zice Hristos, un împărat. Un împărat bogat. Avea la palatul său curteni şi slujitori. Ei chiverniseau banii împăratului. Bani proprii […]