Vorbeşte-i copilului!

1784

Înainte, copiilor mici li se vorbea mult. Bunicile noastre ştiau că lucrul acesta este absolut necesar. Chiar dacă aparent copilul nu înţelegea nimic. 

Da, sugarilor li se vorbea întotdeauna, pe când acum mama îl îngrijeşte adeseori pe copil în tăcere, iar dacă acesta e liniştit şi poate să fie lăsat singur pentru mult timp în pătuţul lui, mama, satisfăcută, se va ocupa de treburile casnice sau de propria persoană. Nici măcar prin gând nu-i trece să-l „deranjeze pe copil cu flecăreala sa”.

Rezultatul este că asemenea copii vorbesc puţin la vârsta de un an. Uneori, ei încep să meargă de timpuriu şi se târăsc puţin, lucru care tot nu e bun, căci este o urmare - spun psihologii - a întârzierilor de dezvoltare parţiale, „în mozaic”.

Psiholog Irina Karpenko

Din Educarea copilului: sfaturi ale duhovnicilor și psihologilor ortodocși, București, Editura Sophia, 2013, p. 112


Articole Asemănătoare
3167

A-ţi asculta durerea înseamnă a-L auzi pe Dumnezeu

Prin durere Dumnezeu ne strigă de pe calea rătăcită, ne cheamă să ne venim în fire, să ne orientăm spre adevăr şi lumină. A asculta limbajul durerii înseamnă a pune început bun la o bună comunicare cu sine şi cu semenii. A-ţi asculta durerea înseamnă a-L auzi pe Dumnezeu şi a începe să-L asculţi activ, […]

Articole postate de același autor
7416

Rugăciunea poate să scoată un suflet din iad

Rugăciunea, metania, milostenia atrag mila lui Dumnezeu. Nici un păcat nu poate birui mila lui Dumnezeu. * * * Nici o rugăciune pe care o faci pentru fratele tău, pentru ruda ta, nu se pierde. Dumnezeu îl va ajuta atunci când se va afla într-o situație grea. Rugăciunea nu numai că ajută, dar poate să […]