Cel smerit întotdeauna este împăcat şi liniştit

2871

Ca semne ale smereniei şi ale mândriei să-ţi fie următoarele: cea de-a doua îi mustră pe toţi şi vede în ei tot ce e urât, iar cea dintâi vede numai urâţenia sa şi nu îndrăzneşte să judece pe cineva.

Când te socoteşti un nimic, ce importanţă mai are ceea ce gândesc şi vorbesc ceilalţi despre tine? Cel smerit întotdeauna este împăcat şi liniştit, iar ca să dobândim starea aceasta ne trebuie multă pricepere. În orice situaţie care te zguduie, să-ţi conştientizezi neputinţa ta şi să te mustri pe tine însuţi, nu pe ceilalţi.

Sfântul Cuvios Macarie de la Optina

Ne vorbesc Stareții de la Optina, traducere de Cristea Florentina, Editura Egumenița, 2007, p. 208-210


Articole Asemănătoare
Articole postate de același autor
3770

Puţină stră­duinţă dacă depunem, vom înainta în chip minunat!

Ce uşoară este viaţa duhovnicească! După cum la o expoziţie vezi în prima sală gravuri în metal, în a doua sculpturi în lemn, în a treia schiţe, tot astfel şi în viaţa duhovnicească prima virtute o aduce pe cealaltă. Toată truda, toată zdroaba, toate greutăţile, în realitate, sunt o tihnă. Greutatea vieţii monahale este vederea omului lumesc […]