Actualitate

De ce-i amară pocăința?

3986

Сând ne pocăim, ne întoarcem cu toată ființa către Dumnezeu, deși suntem copleșiți de durere. La început durerea aceasta este amară, căci purtăm în noi rănile păcatului, dar odată ce ni se tămăduiesc rănile, pocăința devine dulce.

Un sfânt spunea că mierea este dulce limbii, dar dacă limba are vreo rană, în loc să simtă dulceață, va simți durere. La fel se întâmplă și cu pocăința. Când ne vedem propria sărăcie, ne tânguim din pricina ei, până când tânguirea noastră se preface în lacrimi de iubire pentru acest minunat Dumnezeu al nostru.

Din Arhimandritul Zaharia Zaharou, Omul cel tainic al inimii, Editura Basilica, București, 2014, p. 138


Articole Asemănătoare
3366

Când se atinge Duhul Sfânt de inima cuiva, acela nu mai poate să fie aspru

Duhul Sfânt, când se atinge de inima cuiva, acela nu mai poate să fie aspru; acelui om îi pare rău de toate mărunţişurile, îi pare rău şi de unele mărunţişuri despre care zici că alea nu-s chiar păcate. Când Duhul Sfânt vrea să ajute pe cineva, atunci devine în acest fel: dacă el vrea să […]

Articole postate de același autor
2298

Ziua cărții ortodoxe în orașul Slobozia

La 29 martie, cu binecuvântarea ÎPS Sava, în sala mare a Casei de Cultură din Slobozia a avut loc un eveniment festiv dedicat Zilei cărții ortodoxe. La eveniment s-au adunat preoții din protopopiatul Slobozia, elevi, profesori și părinți. Participanților le-a fost prezentat un film despre Sfânta Scriptură din ciclul „Legea lui Dumnezeu”. Protopopul Andrei Danilescu […]