Ajunul Botezului Domnului și Sfințirea cea Mare a apei la Catedrala ”Sf. Irh. Nicolae” din Orhei

1922

În Ajunul Botezului Domnului, 18 ianuarie 2015, Prea Sfințitul Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni, a săvîrșit Sfînta Liturghie și slujba Vecerniei cu Sfințirea cea Mare a apei în Catedrala ”Sf. Irh. Nicolae” din Orhei. În cuvîntul său, de după Sfințirea Apei, Prea Sfințitul Nicodim a ținut să accentueze importanța  acestei sfințenii, pe care o primesc creștinii în ajunul Botezului Domnului. În special, Prea Sfinția Sa a accentuat: ”Slujba Aghesmei Mari se săvîrşeşte atît în ajunul Botezului Domnului, cînd se sfinţeşte apa cu care preoţii binecuvintează apoi casele credincioşilor, cît şi în însăşi ziua Botezei, cînd se sfinţeşte Agheasma pe care credincioşii o iau la casele lor, pentru tot anul. Sfinţirea apei sau Agheasma are o veche tradiţie în Biserica creştină, iar în Constituţiile Apostolice sfinţirea apei este atribuită Sf. Ap. Matia: „Despre apă şi untdelemn hotărăsc eu, Matia, ca să binecuvînteze episcopul apa şi untdelemnul, iar dacă lipseşte episcopul, atunci s-o binecuvînteze preotul dimpreună cu diaconul”.

Apoi, Prea Sfinția Sa, a ținut să vorbească despre importanța Aghesmei Mari și semnificația acesteia pentru viața noastră, a creștinilor ortodocși: ”Agheasma Mare se savîrșește atît la Botează, în amintirea botezarii Domnului de catre Ioan în Iordan, cît și în ajunul acestei zile. Se spune Agheasma Mare, pentru că apa din ziua cînd a fost botezat Domnul are o putere deosebită, fiind sfințită printr-o dublă epicleză. Slujba Aghesmei Mari este mai dezvoltată și mai solemnă ca la Agheasma mică, iar cîntările și rugăciunile din cursul ei pomenesc și proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului”.

sursa eparhia-edinet.md/


Articole postate de același autor
4561

Mamă, pe Golgota, iată…

Mamă, pe Golgota, iată… stă mulţimea adunată la Iisus privesc grămadă răstignirea să I-o vadă. Mamă, mamă, – de ce oare oamenii-s ca nişte fiare ce n-au milă, nici ruşine de Acel ce face bine? Mamă, mamă, – de ce oare inima din ei nu-i doare, când se chinuie şi moare Viaţa cea mai iubitoare? […]