În țara cu bătrânii singuratici

1462

În țara cu bătrânii singuratici,

Doar iarna nu întârzie să vină...

Cu degete plăpânde de zăpadă,

Le cerne-n plete dalba ei lumină.

Și-i strânge pe la geamuri înghețate,

Cerșind priviri smerite în tăcere,

Neprihăniți bătrânii, la ferestre,

Se bucură de-a iernii mângâiere...

Atât de albi la suflet și la tâmple,

Că-n ochii lor a-mbătrânit Crăciunul...

Pe fețele brăzdate de-anotimpuri,

O lacrimă mai vine cu Ajunul...

Sărutul iernii le mângâie fruntea,

Și apele tăcute din privire,

Ei și-au legat și visele de-o poartă,

Sperând că cineva o va deschide...

Și fluturi albi se-amestecă prin gânduri,

Și cade lin colindul peste țară,

Se pare că, doar iarna ia aminte,

La importanța lor...națională...

18.12.2016

Diana Sava Daranuța


Articole Asemănătoare
6407

Nimic nu este întâmplător

Gara e locul unde sufletul nu-şi poate găsi liniştea. Oamenii sunt preocupaţi de procurarea unui bilet, de sosirea trenului, iar mai înspre seară şi de găsirea unui loc cât de cât comod pentru a-şi petrece noaptea. Trenurile veneau şi plecau. Gara devenea pustie şi din nou se umplea de mulţimea cuprinsă de grijile ei. Şi […]

Articole postate de același autor