Fericire ,,de-a gata’’ nu există nicăieri pe pământul nostru: aici totul se dobândește cu osteneală

4176

Principala rătăcire în ceea ce privește viața de familie constă acum în faptul că toți caută și așteaptă fericirea de la căsnicie ca pe ceva de-a gata, ca pe ceva ce ei ar trebui să găsească fără osteneli și fără silință. Această fericire  ,,de-a gata’’ nu există nicăieri pe pământul nostru: aici totul se dobândește cu osteneală.

Arhiepiscopul Ambrozie Kliuciariov

Fericirea în viața de familie le este dată celor ce îndeplinesc poruncile lui Dumnezeu și privesc căsnicia ca pe o Taină a Bisericii creștinești. În zilele noastre, credincioșii, ca și necredincioșii sunt tulburați de instabilitatea căsătoriilor și de amarul pe care această intabilitate îl aduce atât soților cât și copiilor. Mulți sunt îngrijorați de destrămarea familiilor și de posomorârea care domnește acum peste tot în viața de familie. Aceasta vine în parte din faptul că acel ideal al căsătoriei care exista cândva a devenit acum de neînțeles pentru oameni. Mulți privesc căsătoria ca pe un acord privat.

Aceștia se simt oameni aparte, în afara societății, și ca atare cred că au dreptul de a se comporta așa cum le place.

Dacă vom cerceta felul cum se căsătoresc oamenii, mi se pare că ei pot fi împărțiți în mai multe categori.

Unii se căsătoresc – mai bine zis se combină – pentru că se plac, pentru că între ei există o atracție fizică sau psihologică. Ei nu caută în căsnicie realizarea vreunui scop, nu vor să dobândească nimic, lor li se pare că dacă pot să se satisfacă unul pe celălalt fizic sau psihologic au obținut deja totul. Pentru aceasta ei nu caută nici binecuvântarea dumnezeiască, nici să se includă în societatea omenească și să aducă în ea ceva nou.

Alţii caută căsătoria pentru că între ei există o potrivire sufletească, trupească, dar totodată au şi un ideal în comun. Ei vor să stea nu faţă către faţă, ci umăr la umăr; nu vor să îşi petreacă viaţa în contemplare reciprocă şi în satisfacere reciprocă, ci vor să păşească împreună în viaţă şi să creeze viaţă. In funcţie de convingerile lor, unii – cei necredincioşi – vor construi o societate fără Dumnezeu, însă vor căuta în ea toată profunzimea accesibilă lor în privinţa omului; altii – cei credincioşi – vor căuta o altă dimensiune.

Căsătoria nu reprezintă pentru creştin ceva static, iar slujba căsătoriei nu reprezintă o formă socială. Căsătoria este un fenomen dinamic, este construire; toată puterea ei constă în mişcare, în năzuinţa către un scop bine definit şi în semnificaţia ei atotomenească. Iar rânduiala săvârşirii ei în societatea creştină nu este o formă religioasă de „înregistrare”, ci un mijloc profund, pedagogic, prin care Biserica vrea să ne descopere ce este dragostea şi cât de profunde sunt legăturile dintre oameni. In acest sens, orice slujbă creştină reprezintă, pe de o parte, o expresie lirică, personală, a sentimentelor omeneşti, însă pe de alta are şi o semnificaţie simbolică.

Toţi credem că ştim ce este dragostea şi că ştim iubi. De fapt, foarte adeseori ştim doar să ne înfruptăm din relaţiile omeneşti. Credem că iubim un om pentru că avem un sentiment de deliciu faţă de el, pentru că ne este bine cu el – însă iubirea este ceva mult mai mare, mai pretenţios şi câteodată tragic.

Mitropolitul Antonie de Suroj

Cum să întemeiem o familie ortodoxă, 250 de sfaturi înţelepte pentru soţ şi soţie de la sfinţi şi mari duhovnici, Editura Cartea Ortodoxă, Bucureşti, 2011


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
3677

„Este cu mult mai important să fii cum trebuie decât să te căsătoreşti cu cine trebuie!”

Spiritul de jertfă, dorinţa de înţelegere reciprocă trebuie să fie o constantă şi o dominantă a familiei creştine. Când iubim cu adevărat simţim că preocupările noastre, bucuriile sau necazurile noastre, indiferent de intensitatea şi amploarea lor, devin mici şi neînsemnate, în comparaţie cu dorurile sau deziluziile persoanei iubite. Trăim viaţa noastră din perspectiva vieţii sale. […]

Articole postate de același autor
3806

Doi soți din raionul Dondușeni cresc și educă cinci copii abandonați

Sunt copiii din vis. Cinci la număr și sunt cea mai mare avere a familiei Teslari din satul Rediul Mare, raionul Dondușeni. Deși nu au copii biologici, casa le este plină de micuți, luați deocamdată în regim de plasament de la orfelinat. Abandonați de propriii părinți, micuții se bucură de o viață normală de familie […]