Actualitate

A trecut la Domnul Protoiereul Teodor Mătase

395

Cu tristeţe am aflat vestea mutării din această viață, la vîrsta de 61 ani, în urmamunei boli, a vrednicului de pomenire Preotului Teodor Mătase, parohul bisericii „Sf. Ierarh Nicolae” din s. Zberoaia, r-nul Nisporeni timp de 26 ani.

Un suflet minunat, un preot cucernic plin de dragoste şi credinţă, acum s-a înălţat la cer, departe de noi, dar mai aproape de Dumnezeu, lăsând în urmă profundă tristețe pentru familie, şi cei pe care i-a păstorit cu multă dăruire şi pentru toți cei ce l-au cunoscut și prețuit.

Prin trecerea la cele veșnice a Sfinţiei Sale, am pierdut un vrednic confrate slujitor și un înțelept păstor al creștinilor dreptmăritori. Părintele Teodor a fost înzestrat cu o blândețe rară și cu o perseverență ce rar se mai întâlnește în zilele noastre, a fost mereu prezent acolo unde era nevoie de o mână de ajutor, s-a dăruit pe sine creștinilor din Zberoaia punînd bazele parohii de la redeschidere. Ca preot nu a fost un teoretician care să vorbească cu vorbe înalte, ci a trăit profund credința pe care a propovăduit-o.

Suntem alături de dumneavoastră în acest ceas de de vremelnică despărţire şi ne rugăm Milostivului Dumnezeu să odihnească sufletul vrednicului de pomenire Preotului Teodor Mătase întru Împărăția Sa împreună cu toţi drepții! Veşnică lui pomenire!

+PETRU

Episcop de Ungheni şi Nisporeni

Slujba prohodului va fi săvîrșită sîmbătă, 12 martie 2016

Biroul de Presă al Episcopiei de Ungheni şi Nisporeni


Articole Asemănătoare
171

De ne-am împărtăși toți așa…

Era ajunul Bobotezei anului 2000, când se face Agheasma Mare. În Piliuri, un sat din Epirul de Nord (Albania), preotul coboară din maşina care îl transporta şi se pregăteşte să sfinţească casele. O oră şi un sfert au mers cu maşina pentru a ajunge acolo. Acest sat este ascuns pe nişte munţi frumoşi, însă drumul […]

Articole postate de același autor
51

Nu de moarte ar trebui să ne fie frică…

Un prieten de-al meu a suferit un accident, suportând mai multe operaţii complicate. Când m-am dus să-l văd, arăta ca un martir. Era tras la faţă, cu ochii tulburi de durere şi singurătate. Îmi surâse,  totuşi, ca un copil surprins în toiul unui joc periculos şi mă avertiză cu voce răguşită: – Nu de moarte […]